Acasă
An: 
2004
Autori: 
Academia de Advocacy

Patru ani în Casa Poporului: Un bilant al indiferentei?
Raportul de monitorizare Responsabilitate si dezvoltare privitor la activitatea parlamentara relevanta pentru dezvoltarea sectorului privatAcademia de Advocacy din Timisoara (AAA) si Fundatia pentru o Societate Deschisa din România au lansat joi, 30 septembrie 2004 la sediul FSD din Bucuresti raportul Responsabilitate si dezvoltare în Regiunea V Vest a României , realizat de catre Academia de Advocacy din Timisoara (autori: Dorian Branea si Mihai Luca) în cadrul programului Alianta antreprenoriala , program derulat cu sprijinul German Marshall Fund for Democracy, prin programul Balkan Trust for Democracy, Ambasadei Olandei la Bucuresti prin programul Matra-Kap si al Fundatiei pentru o Societate Deschisa din România.

Raportul, primul de acest fel din România, se refera, în aceasta faza-pilot, la activitatea relevanta pentru dezvoltarea sectorului privat a patruzeci si doi de deputati si senatori alesi în circumscriptiile electorale Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis care formeaza Regiunea de Dezvoltare Vest a României. Printre parlamentarii monitorizati se numara lideri ai principalelor forte politice angajate în cursa electorala PSD, PNL, PD, PRM si UDMR - Ovidiu Brânzan, Ioan Rus, Mona Musca, Ioan Timis, Hildegard Puwak, Sergiu Nicolaescu , Dorel Onaca, Sorin Frunzaverde, Gheorghe Barbu, Dan Radu Rusanu, Iuliu Winkler, Viorel Coifan, Alexandru Sassu, Tiberiu Toro, Ion – Paun Otiman etc.

Responsabilitate si dezvoltare este o cercetare preponderent dar nu exclusiv cantitativa. Raportul înregistreaza, cuantifica si discuta activitatea parlamentara din ciclul electoral 2000-2004 din perspectiva prioritatilor de dezvoltare ale sectorului privat, asa cum sunt definite de cercetarile AAA, alte analize publicate si prin prisma politicilor proantreprenoriale ale Uniunii Europene. În activitatea parlamentarilor sunt astfel urmarite initiative (proiecte de legi, amendamente, interpelari, declaratii politice) care vizeaza reducerea fiscalitatii, relaxarea regimului muncii, reducerea coruptiei, stimularea competitivitatii, debirocratizare si simplificarea legislatie, dezvoltarea unei culturi antreprenoriale si promovarea spiritului antreprenorial, cresterea accesului la finantare, stimularea cercetarii stiintifice si în special a celei care poate fi fructificata economic.

Examinarea detaliata a cifrelor care cuantifica ansamblul interventiilor parlamentarilor din circumscriptiile electorale ale Regiunii Vest arata destul de limpede ca sustinerea intereselor generale ale sectorului privat nu constituie o prioritate pentru majoritatea senatorilor si deputatilor monitorizati. Rezulta ca responsabilitatea fata de sectorul privat este redusa. Mai mult, atunci când exista, initiativele relevante pentru dezvoltarea sectorului privat par a fi doar reactii la probleme punctuale, iscate de subiecte imediate, care indica un interes limitat fata de problemele structurale si cronice ale mediului de afaceri sau o familiarizare deocamdata deficitara cu interesele de perspectiva ale sectorului privat.

O alta concluzie a raportului este ca activitatea parlamentara relevanta pentru interesele sectorului nu este apanajul vreunei formatiuni politice, cu toate ca partidele de opozitie (PNL, PD, PRM) par mai înclinate spre sustinerea comunitatii de afaceri. O comparatie între PSD si Opozitie la nivelul Regiunii Vest arata ca dezvoltarea sectorului privat este prioritara mai curând pentru aceasta din urma, cu un index proantreprenorial cumulat de 323, fata de 149, totalul PSD. Chiar si numai parlamentarii PNL si PD, reuniti din anul 2003 în cadrul Aliantei D.A., au avut o activitate mai accentuata în comparatie cu parlamentarii partidului de guvernamânt, si asta în ciuda faptului ca, în cursul ciclului electoral 2000 – 2004, opozitia democratica a pierdut parlamentari.

În general, se constata ca interesul pentru dezvoltarea sectorului privat, atât cât exista, transcende diferentele politice, ideologice si programatice si pare mai mult o chestiune de înclinatie si dispozitie personala. Nici macar parlamentarii care provin din sectorul privat nu atesta un interes mai mare. Cât despre constiinta apartenentei regionale, nici ca poate fi vorba. Initiativele comune în numele regiunii sunt ca si inexistente, ceea ce demonstreaza ca regiunea nu este perceputa ca o comunitate de interese si actiune .

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.