Acasă
An: 
2004
Autori: 
Academia de Advocacy

Raportul de nevoi ale sectorului privat din Regiunea de dezvoltare V Vest este o cercetare de factură ştiinţifică realizată de către Academia de Advocacy din Timişoara în parteneriat cu Fundaţia A Treia Europă din Timişoara, Facultatea de Sociologie şi Psihologie a Universităţii de Vest şi Confederaţia Întreprinzătorilor Particulari din judeţul Timiş. El reprezintă, alături de Raportul de monitorizare al parlamentarilor din Regiunea de dezvoltare V Vest, suportul campaniei de advocacy Alianţa antreprenorială. Responsabilitate şi dezvoltare în Regiunea V Vest a României, o campanie care urmăreşte responsabilizarea parlamentarilor din circumscripţiile electorale Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş faţă de nevoile sectorului privat

Raportul de nevoi este o cercetare interdisciplinară care utilizează instrumentele analizei economice şi ale sociologiei. Ea reprezintă, pe de-o parte, o descriere analitică şi comparativă a sectorului privat din Regiunea V Vest prin intermediul mai multor indicatori relevanţi şi în contextul mai larg al fenomenului regionalizării economice. Pe de cealaltă,  Raportul propune, pentru prima dată, o investigare sistematică a impactului unor fenomene sociale disfuncţionale (cum ar fi arbitrariul controalelor, birocraţia, corupţia) asupra mediului de afaceri românesc, furnizînd o diagnoză care localizează problemele din acest registru şi evaluează cu mijloace sociologice ponderea, intensitatea şi gravitatea lor.

            Pentru a avea o imagine cât mai corectă, au fost realizate o serie de interviuri, bazate pe chestionarul redat în Anexe, cu lideri ai sectorului privat din judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara. Instrumentul de lucru elaborat combină întrebările deschise cu cele închise într-un dozaj echilibrat care să ofere maximum de informaţie validă într-un timp relativ scurt. Trebui, însă, subliniat că eşantionul firmelor chestionate nu este reprezentativ. Prin urmare, rezultatele obţinute în urma anchetei exprimă dinamica unor tendinţe pe care le vom verifica prin cercetări mai ample.

            Companiile au fost selectate proporţional cu numărul şi ponderea acestora în activitatea economică a regiunii. Din totalul firmelor chestionate, 89,4% au fost microîntreprinderi, întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii, iar în raport de tipul de activitate desfăşurat, ponderile sunt direct proporţionale, fiecărui tip de activitate (comerţ, producţie, servicii) revenindu-i câte un procent de 33,33%.                                    Miza acestui Raport este, deci, aceea de a pune la dispoziţia viitorilor decidenţi politici întregul set de probleme la care sunt aşteptaţi să ofere soluţii urgente. În mod concret, ne-au interesat priorităţile legislative pentru dezvoltarea sectorului privat, principalele neajunsuri înregistrate în derularea afacerii, piedicile instituţionale, problema corupţiei operaţionale, distribuirea taxelor şi impozitelor, raportul centru-provincie în alocarea resurselor constituie tot atîtea centre de interes ale abordării noastre.

Raportul de nevoi ale sectorului privat din Regiunea de dezvoltare V Vest arată limpede că regionalizarea economică nu şi-a atins obiectivele. Discrepanţele între diferite regiuni ale României, pe de-o parte, şi între România în ansamblu şi ţările dezvoltate ale Europei rămân încă un fapt indubitabil. În acelaşi timp, analiza mai multor factori şi a unor corelaţii semnificative demonstrează că sectorul privat este principalul catalizator al dezvoltării economice, fapt care se verifică cu atât mai mult în Regiunea V Vest, una dintre regiunile de dezvoltare cele mai dinamice ale României.

În aceste condiţii, se impune o reconsiderare a politicii regionale. Orientarea semnificativă a resurselor financiare către regiunile slab dezvoltate ale României nu a reuşit să ridice nivelul de trai al populaţiei din aceste regiuni. În schimb, faptul că, în ciuda acestor politici distributive, regiunile dezvoltate printre care şi Regiunea V Vest au continuat să se dezvolte ar trebui să fie un argument suficient de puternic pentru reconsiderarea principiului solidarităţii financiare.

În ceea ce priveşte componenta sociologică a cercetării, ea evidenţiază marile obstacole cu care se confruntă comunitatea de afaceri regională şi pe care viitorii parlamentari sunt chemaţi să le îndepărteze. Printre acestea se numără, într-o dispunere ierarhică, probleme precum:

    - instabilitatea legislativă ca factor frenator al mediului de afaceri;
    - natura preponderent birocratică a instituţiilor statului;
    - gradul moderat de corectitudine al controalelor efectuate de instanţele abilitate (cu diferenţe intercategoriale însemnate);
    - prezenţa funcţionalităţii sociale şi economice a corupţiei, atît în registrul realităţii, cît şi al reprezentării acesteia;
    - nivelul foarte ridicat la fiscalităţii, evidenţiat atît de itemii cu răspuns liber, cît şi în cei cu răspuns impus;
    - rata înaltă a nemulţumirii faţă de actualul cod al muncii;
    - propunerea unei reconsiderări a politicii bugetare centrale, prin care banii să se întoarcă într-o pondere semnificativ mai mare la nivel regional.

Prin urmare, crearea unui cadrul legal cât mai coerent dar şi cât mai puţin expus modificărilor arbitrare sau intempestive trebuie să devină o normă strictă a viitorului Legislativ. La fel de importante sunt reducerea presiunii fiscale care striveşte iniţiativa privată şi regândirea politicilor redistributive la nivel naţional, aşa încât resursele create la nivel local să rămână în judeţele Regiunii V Vest într-o proporţie mai mare decât până acum.

Cealaltă problemă identificată este de natură administrativ-birocratică. Ea se leagă de modul deficient în care sunt implementate legile de către autorităţile de stat. În vreme ce integrarea europeană devine un proces din ce în ce mai accelerat, birocraţia corupţia, controalele incorecte mai domină aparatul de stat la nivel local. Acest fapt se cuvine la rândul său remediat pentru că are repercusiuni negative asupra evoluţiei companiilor private şi, mai ales, asupra liberului exerciţiu al iniţiativei private.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.