Acasă

Dialogul civic și social – oportunitate sau obstacol

imaginea utilizatorului radu.nicosevici
NICOSEVICI
Radu
Președinte, Academia de Advocacy
imaginea utilizatorului corina.dragomirescu
DRAGOMIRESCU
Corina
Vicepresedinte, Academia de Advocacy
imaginea utilizatorului Simona FIȚ
Simona
FIȚ
Consultant în transparența decizională Academia de Advocacy
imaginea utilizatorului Raluca Dimitriu
Raluca
DIMITRIU
Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice, Departamentul Drept, Bucureşti
imaginea utilizatorului Catalin GHINĂRARU
Catalin
GHINĂRARU
Dr, Secretar Științific, Institutul Național pentru Cercetare Științifică a Muncii și Protecției Sociale, București
imaginea utilizatorului Ștefania Bărbuceanu
Ștefania
BĂRBUCEANU
Expert național în cadrul proiectului ”Relații de Muncă și Dialog Social în Europa de Est”
imaginea utilizatorului PASCAL Despina
Despina
PASCAL
Expert audieri publice, Academia de Advocacy, Timișoara
ACALFOAIE Sofia
-
CLUJ, CLUJ-NAPOCA

Depozitie

descarcă depoziția

1

Care sunt principalele obstacole ale unui dialog civic si social real in Romania?  Cred ca de fiecare data cand aud folosindu-se aceste sintagme imi vin in minte doua aspecte.Asa cum gandesc eu, un proces exista in momentul in care rezultatele corespund cu conceptia precum si etapele care urmeaza sa ajute procedural desfasurarea lui, astfel simt ca nu se poate discuta despre dialog social in Romania atita timp cat acesta exista doar ca sintagma utilizata decatre persoanele publice in intermediul unor sforaieli cu destinatie de discurs orientat spre cei mai de jos din lantul trofic.Exista de asemenea, asa cum am precizat si cel de al doilea aspect in legatura cu dialogul social, astfel consider ca dialogul civic si social reprezinta o parghie de cooperare, negociere acolo unde istoria democratiei a favorizat aparitia unei culturi democratice, iar acest demers a aparut in urma evolutiei si a exercitiului practicarii drepturilor garantate de aceasta ideologie.Mi se va spune ca si la noi exista o serie de standarde legale care vin sa incurajeze si sa dezvolte acest proces, dar folow-up-ul acestor masuri lipseste din urmatoarele motive:Daca dialogul civic si social inseamna in principiu negociere de acorduri, consultare/informare, schimbarea atidunii din spre una conflictuala cu decidentii spre una parteneriala, In cultura exercitiului democratic autohton acest proces nu se definitiveaza din cauza lipsei unor principale criterii, reprezentativitatea si sau competenta, desi in multe cazuri acestea exista simultan.Cand ma gandesc la sumarizarea acestui raspuns imi vine in minte un vers “E usor a scrie versuri cand nimic nu ai a spune”, astfel procesul mult amintit mai sus, se realizeaza cu o cultura democratica si sau cum ne place sa spunem deseori, cu simt civic.

2.Valoarea ridicată a aportului fiecărui partener de dialog în sprijinul unei decizii publice juste şi stabile, la nivel de comunitate, vine din necesitatea reflectării opiniilor tuturor categoriilor sociale. Astfel, fiecare patronat, sindicat, asociaţie, fundaţie, camerã de comerţ, sintetizează şi reprezintă esenţa opiniilor membrilor săi, exprimând-o concis, optim, eficient şi profesional în dialog public cu decidenţii. Astfel, problemele supuse deciziilor vor fi bine definite, de natură clară, înţelese de decident, iar aria soluţiilor posibile, generate în colaborare cu partenerii de dialog, va fi, de asemenea, bine definită, de natură clară şi înţeleasă atât de decident, cât şi de partenerii sociali, şi, poate cel mai important, acceptată mai uşor de ambele părţi. Astfel, partenerii sociali, indiferent care ar fi ei, au responsabilitatea de a-şi exprima opiniile, şi nu dreptul de a contesta ulterior o decizie asupra căreia nu au opinat nimic coerent şi organizat înaintea, sau în momentul dezbaterii; iar decidentul are responsabilitatea de a ţine cont de opiniile primite. Totuşi, pentru ca decidentul să adopte cea mai bună soluţie, e necesar să cunoască opiniile tuturor partenerilor sociali, dar pentru a le cunoaşte, aceşti parteneri au datoria de a le comunica clar, argumentat şi coerent.

3. Prin adoptarea unei legi a lobbyului s-ar intelege mai bine diferenta dintre lobby si trafic de influenta.Vor aparea lobbysti profesionosti la nivelul patronatelor,sindicatelor, IMM-urilor ,ONG-urilor, lucru care ar fi benefic membrilor acestora si nu numai.Prin intermediul lobbystilor vor fi multe dezbateri publice intre cetateni - autoritati publice si locale  lucru care va duce la adoptarea unei legislatii in interesul cetateanului si nu a unor politicieni care au intrat in politica pentru interesul lor personal.

 

 

 

 

Opiniile martorilor 810

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.