Acasă

PREVENTIA IN SANATATE - cine câștigă și cine pierde în sistemul de sănătate?

imaginea utilizatorului Rodica TĂNĂSESCU
Dr.
Rodica TĂNĂSESCU
președinte Societatea Națională de Medicina Familiei (S.N.M.F.), București
imaginea utilizatorului Doina MIHĂILĂ
Dr.
Doina MIHĂILĂ
președinte Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (F.N.P.M.F.), București
imaginea utilizatorului BĂLĂNEAN Radu
Radu BĂLĂNEAN
lider regional Coaliția 52, Tîrgu Mureș
imaginea utilizatorului Leonard AZAMFIREI
Prof. univ. dr.
Leonard AZAMFIREI
Rector, Universitatea de Medicină și Farmacie, Tîrgu Mureș
imaginea utilizatorului Petru ARMEAN
Prof. univ. dr.
Petru ARMEAN
Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila”, București
imaginea utilizatorului Daniela DOMNARIU
Conf.univ.dr.
Carmen DOMNARIU
Universitatea ,,Lucian Blaga”, Sibiu
imaginea utilizatorului Val VÎLCU
Dr. Val
VÎLCU
Jurnalist
imaginea utilizatorului Simona FIȚ
Simona
FIȚ
Consultant în transparența decizională Academia de Advocacy
LUKACS-JUNCU Alice-Catalina
medic primar ORL
CMI DR LUKACS-JUNCU ALICE
MUREŞ, TÂRGU MUREŞ

Rolul imbunatatirii masurilor de preventie in medicina

descarcă depoziția

Plecand cu buna credinta in abordarea preventiei in sistemul sanitar as considera gruparea pe actiuni preventive la cateva nivele diferite.1. Preventia prin educarea in sistemul educational formal pe teme de igiena si comportament social cu consecinte in problema mentinerii sanatatii. De exemplu, exercitii prin joc pentru prescolari si mici scolari despre utilizarea batistei, a periutei de dinti, spalarea mainilor, suflatul corect al nasului s.a. Pentru scolari ateliere in cadrul orelor de dirigentie privind cunostinte de prim ajutor, obtinerea si mentinerea dezinfectiei, protectia personala in epidemii s.a.m.d.2. Largirea schemei obligatorii de vaccinare cu introducerea unor vaccinuri de interes national, care fac deja parte de multi ani din schemele altor state europene, au testarile si experienta necesara pentru a fi sigure si care ar reduce numarul imbolnavirilor care au costuri mai mari.3. Preventia prin abordarea individuala a unor discutii directionate de catre medicii de familie si cei din ambulatorii de specialitate pe teme de interes direct. De exemplu educarea gravidei, a persoanelor cu dependente s.a., in cadrul unor consultatii separate, tinandu-se cont de faptul ca necesita program mai indelungat decat cel alocat unei consultatii medicale.4. Preventia raspandirii bolilor epidemice prin campanii perseverente ale personalului medical din specializarea Epidemiologie, membrii Sanepid etc. in colaborare cu Inspectoratul Scolar, alte institutii de invatamant, Institutii de stat si private, angajatori si angajati. Scopul acestor campanii nu este unul clasic deja al unor controale pe acte si documente, ci unul de COLABORARE in transmiterea unor informatii utile pentru educarea maselor largi de oameni.5. Preventia infectiilor nozocomiale prin ateliere de lucru cu personalul medico-sanitar, utilizarea unor metode eficiente de diseminare a informatiilor utile pentru asigurarea functionarii efective a unor protocoale de lucru.

Rezultatele previzibile  ale solutiilor enumerate sunt cele de ridicare a nivelului educational general al populatiei cu reducerea consecutiva a numarului de imbolnaviri si cu o relationare mai buna intre pacienti si cadrele medicale.Costurile mai mari ale unor consultatii medicale preventive, sedinte, ateliere de lucru etc. cred ca se acopera suficient prin reducerea numarului de imbolnaviri si cresterea calitatii vietii.In privinta mentinerii salarizarii cadrelor medicale, numarul de consultatii acordate temelor preventive poate inlocui numarul mai mic de cazuri de boala.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.