Acasă

Audiere publica - REGIONALIZAREA ROMÂNIEI – între pericole și oportunități

imaginea utilizatorului Iosif Pop
POP
Iosif
Lider regional al Coaliției 52 pe regiunea Nord Vest
imaginea utilizatorului Ioan LUMPERDEAN
LUMPERDEAN
Ioan
prodecan Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca
imaginea utilizatorului radu.nicosevici
NICOSEVICI
Radu
Președinte, Academia de Advocacy
imaginea utilizatorului dorel.sandor
SANDOR
Dorel
Consultant independent
imaginea utilizatorului Vasile Surd
SURD
Vasile
Prof. univ. dr. emerit al Facultății de Geografie din Cluj Napoca
imaginea utilizatorului Vasile Dâncu
DANCU
Vasile
Președinte al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie, Cluj Napoca
imaginea utilizatorului serban.tiganas
TIGANAS
Serban
Președinte al Ordinului Arhitecților din România
imaginea utilizatorului Simona FIȚ
Simona
FIȚ
Consultant în transparența decizională Academia de Advocacy
VRABIE Codru
Preşedinte
ASOCIAȚIA EPAS

Mai bine mai simplu decât prea complicat

descarcă depoziția

Agenda cetăţeanului nu cuprinde regionalizarea drept o prioritate imediată;  priorităţile nemijlocite ale cetăţeanului par să fie locurile de muncă (şi creşterea veniturilor), calitatea serviciilor publice (mai ales cele de sănătate şi educaţie, dar fără creşterea cheltuielilor), respectiv nivelul de trai (atragerea unor beneficii conexe din alte surse).  Cu alte cuvinte, cetăţeanul îşi doreşte dezvoltare, dacă se poate una durabilă;  din această perspectivă, încă nu este clar dacă regionalizarea poate contribui în vreun fel...  Există o teorie conform căreia regionalizarea va contribui la mai buna absorbţie a banilor europeni, pentru proiecte relevante şi necesare la nivelul regiunilor de dezvoltare.  Presupunând că această teorie este adevărată (capacitatea administrativă a instituţiilor regionale ar deveni, până în 2014, mult superioară celei actuale), ne-am propus să trecem în revistă criteriile după care s-ar putea face regionalizarea, cu scopul de-a răspunde priorităţilor nemijlocite ale cetăţeanului:

Sugerăm că pericolul cel mai mare în privinţa regionalizării este dorinţa de-a lua decizia privind delimitarea teritorială pe baza prea multor criterii.  Al doilea mare pericol este transformarea dezbaterii despre regionalizare într-un concurs de frumuseţe între municipiile aspirante la statutul de capitală regională.  Al treilea pericol este pierderea din vedere a relevanţei regionalizării pentru cetăţeanul obişnuit, care are şi va continua să aibă nevoie de un loc de muncă, dependent de politicile de stimulare a mediului de afaceri, care generează şi va continua să genereze litigii, deci atât cetăţenii, cât şi oamenii de afaceri, vor trebui să aibă acces la justiţie, iar pentru asta vor avea nevoie (şi) de infrastructură de transport.  În opinia noastră, România nu are cum valorifica prin regionalizare niciun fel de oportunitate, iar delegarea competenţelor nu devine mai performantă dacă România e împărţită în 40+, 15+ sau 8+ regiuni, dar regionalizarea poate contribui la creşterea competitivităţii economice, dacă urmăreşte creşterea veniturilor, menţinerea sau scăderea cheltuielilor şi atragerea beneficiilor conexe.

Pentru a trasa liniile de demarcaţie între regiunile de dezvoltare, credem că decizia trebuie redusă la un singur criteriu, care să aibă potenţialul de a soluţiona decalajele economice:--dacă privim spre viitor, criteriul ar putea fi legat de energia electrică (cea mai importantă resursă pentru relansarea mediului de afaceri); --dacă ne acorăm în prezent, criteriul ar putea fi legat de transporturi (în legătură directă cu libertatea de mişcare a bunurilor, serviciilor şi persoanelor);  iar--dacă privim spre trecut, criteriul ar putea fi legat de justiţie[1] (clarificarea regimului proprietăţilor, pentru a facilita mişcarea sau fixarea capitalurilor/investiţiilor). În fiecare din aceste cazuri, există provocări şi oportunităţi legate de infrastructură, pentru că administraţia regională trebuie să faciliteze accesul cetăţeanului la aceste servicii.

Numărul regiunilor nu este important (şi cu atât mai puţin stabilirea capitalelor regionale), până ce nu hotărâm asupra criteriului!  Dacă luăm în calcul[2] distribuţia de energie electrică, e posibil să avem 8(+1?) regiuni de dezvoltare;  dacă urmăm reţelele de transport feroviar, tot 8(+1?), dar cu alte delimitări geografice;  în cazul razelor de competenţă ale curţilor de apel din sistemul de justiţie, am putea avea 15(+1?).  Niciunul din aceste criterii nu se suprapune cu actuala împărţire a ţării în 8 regiuni (despre care încă nu avem date pentru a ne pronunţa dacă este în vreun fel creatoare de dezvoltare economică şi/sau socială).

Odată stabilit criteriul după care se face delimitarea geografică a regiunilor de dezvoltare, trebuie găsită cea mai ieftină soluţie pentru tranziţie, pentru care considerăm că trebuie ţinut cont de 2 principii simple:--menţinerea celor 2 paliere de administraţie publică locală şi--comasarea administrativ-teritorială a entităţilor nesustenabile.Astfel, nu este nevoie de o modificare constituţională pentru introducerea celui de-al 3-lea palier, regional, de administraţie, ci este suficient să fie reconfigurate judeţele României, prin amendarea Legii 2/1968 cu modificările şi completările ulterioare.  Noua delimitare teritorială a judeţelor ar trebui să fie introdusă la pachet cu un proiect de digitalizare a arhivelor publice şi evidenţei populaţiei, pentru a facilita o tranziţie ieftină şi comodă la noua realitate administrativ-teritorială, atât din perspectiva cetăţeanului, cât şi din cea a unităţilor administrativ-teritoriale.

Pentru ca tranziţia să fie în egală măsură atractivă şi profitabilă pentru actualele entităţi descentralizate, care se bucură de autonomie locală (comune, oraşe, municipii şi judeţe), sugerăm că va fi nevoie de un program guvernamental de premiere şi/sau stimulare a comasărilor:  Pentru orice consorţiu de unităţi administrativ-teritoriale actuale, care poate documenta o economie de X unităţi monetare prin comasare, se va institui o schemă de premiere cu aceeaşi sumă, acordată noii unităţi comasate, în tranşe descrescătoare, timp de 3 ani.[3]  Desigur, suma obţinută în cadrul acestei scheme de premiere va trebui investită exclusiv în acţiuni şi mijloace de eficientizare a administraţiei publice şi de apropiere a deciziei de cetăţean.  [Până la finalizarea acestui proces de tranziţie, unele dintre actualele instituţii descentralizate vor putea fi tratate ca instituţii deconcentrate ale noilor judeţe/regiuni, prin analogie cu punctele deconcentrate pe cartiere ale Primăriei Iaşi.]

Abia după stabilirea criteriului de delimitare a noilor judeţe/regiuni (pe care l-am pus în legătură cu stimularea mediului de afaceri, pentru deschiderea de noi locuri de muncă şi creşterea veniturilor, inclusiv la nivelul cetăţeanului), respectiv după stabilirea celei mai ieftine soluţii pentru tranziţia de la vechea la noua organizare administrativ-teritorială (pe care am pus-o în legătură cu apropierea deciziilor de cetăţean, pentru a facilita monitorizarea calităţii serviciilor şi menţinerea nivelului de cheltuieli publice), se poate discuta şi despre stabilirea capitalelor regionale (pe care o punem în legătură cu atragerea unor beneficii conexe şi creşterea nivelului de trai).  De exemplu, dacă regiunea a fost constituită pe baza criteriului cu reţelele de transport, capitala poate fi aleasă fie într-un municipiu care găzduieşte o Curte de Apel, fie într-un oraş care are nevoie de investiţii;  dacă regiunea a fost constituită după criteriul competenţelor teritoriale din justiţie, capitala poate fi aleasă fie într-un municipiu care este un nod de transport, fie într-un oraş care are nevoie de locuri de muncă;  însă importanţa capitalei pentru noul judeţ/regiune va fi redusă, aproape exclusiv reputaţională, dacă se respectă principiile descentralizării de la Guvern către regiuni şi cele ale deconcentrării în interiorul regiunilor.

Note explicative:1--Acest criteriu ia în considerare, tangenţial, şi chestiunea agriculturii/dezvoltării rurale.2--A se vedea hărţile 4, 2 şi 1 de la http://www.riscograma.ro/4482/10-impartiri-pe-regiuni-care-deja-exista-s..., preluate în comentariul de la http://codruvrabie.blogspot.ro/2011/08/reorganizarea-administrativ-terit....3--Detalii la punctul 3 din opinia de la http://codruvrabie.blogspot.ro/2013/01/modificarea-constitutiei-ro-circu....

Opiniile martorilor 250

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.