Acasă

Votul electronic sau votul prin corespondență?

imaginea utilizatorului Alina MUNGIU-PIPPIDI
MUNGIU-PIPPIDI
Alina
Președinte, Societatea Academică din România
imaginea utilizatorului radu.nicosevici
NICOSEVICI
Radu
Președinte, Academia de Advocacy
imaginea utilizatorului Simona POPESCU
POPESCU
Simona
Coordonator proiect Alianța pentru o Românie Curată
imaginea utilizatorului Dacian CIOLOS
CIOLOȘ
Dacian
Fost Comisar European, fost Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
imaginea utilizatorului Alexandru RADU
RADU
Alexandru
Prof. Univ. Dr., Fac. Ştiinţe Politice, Univ. Creştină Dimitrie Cantemir, Bucureşti
imaginea utilizatorului corina.dragomirescu
DRAGOMIRESCU
Corina
Vicepresedinte, Academia de Advocacy
imaginea utilizatorului Silviu ROGOBETE
ROGOBETE
Silviu
PhD, Brunel, London UK, Conf. Univ. Universitatea de Vest Timisoara
imaginea utilizatorului Emil HUREZEANU
HUREZEANU
Emil
Scriitor si publicist

Motivatia

Alegerile prezidentiale, care au avut loc in toamna anului 2014, au evidentiat limitele sistemului traditional de vot, prin prezenta masiva la urne, pentru exprimarea optiunii de vot a cetatenilor Romaniei. Amploarea nemultumirilor inregistrate, criticile abundente fata de organizarea defectuoasa a scrutinului electoral, demisiile oficialilor politici si efervescenta cetatenilor romani din diaspora au scos la iveala nevoia introducerii unor modalitati alternative de exprimare a votului, care sa asigure posibilitatea exercitarii dreptului constitutional al romanilor, de a-si decide alesii, in conditii de demnitate si respect reciproc, oriunde s-ar afla.

Grupurile politice din Romania au avut diferite preferinte, unii au optat pentru introducerea votului prin corespondenta, in timp ce altii au considerat ca Romania este pregatita in a utiliza metoda votului electronic. Si unii si altii impreuna cu categoriile lor de sustinatori au incercat sa convinga public, ca propunerea lor faciliteaza exprimarea votului de catre cetatenii Romaniei, mult mai accesibil si cu costuri financiare de organizare mult mai reduse fata de sistemul traditional.

O sumedenie de organizatii ale societatii civile, think thank-uri si mass media au efectuat investigatii, studii si cercetari asupra modalitatilor de vot alternative aplicate in alte tari, evidentiind experientele acestora si solutiile aplicate. S-au evidentiat rapoarte legate de votul electronic, explorari asupra modalitatii votului prin delegare, discutii asupra metodelor de vot anticipat pentru cetatenii interesati ce stiu din timp ca nu isi pot exercita dreptul de a vota in ziua desemnata acestui scop, introducerea metodei de vot prin corespondenta pentru romanii din diaspora. Sintetizarea experientelor altor tari cu privire la metodele alternative de vot, solutiile, imbunatatirile sau revenirile la situatiile anterioare, cat si descrierea acestora pe larg, pot fi accesate la www.advocacy.ro si www.romaniacurata.ro .

Criteriile de baza, necesar a fi indeplinite, prin introducerea unei metode de vot pentru toti romanii, oriunde s-ar afla, inclusiv intr-un format mixt, ar trebui sa fie urmatoarele:

  • Asigurarea unicitatii votului exprimat;
  • Asigurarea accesului facil  pentru exprimarea votului de catre cetatean;
  • Asigurarea anonimatului si a secretului votului exercitat;
  • Securizarea impotriva riscului de fraudare.

Pentru asigurarea unicitatii votului exprimat s-a decantat necesitatea dezvoltarii si operationalizarii si cu prioritate a unui Registru Electoral, bazat pe verificarea in timp real a Codului Numeric Personal al votantilor (CNP), care sa asigure prevenirea si combaterea votului multiplu. Acest prim pas devine necesar a fi pus in practica indiferent de sistemul de vot care va fi decis, pentru Romania.

De asemenea, pentru o buna organizare a exprimarii votului de catre cetatenii romani aflati peste hotare temporar sau definitiv, este necesar a se elaborara din timp, o harta de concentrare a acestora pe comunitati. Aceasta ar trebui sa fie actualizata periodic de institutii ale statului, abilitate in comunicarea cu cetatenii Romaniei, indiferent de metoda de vot care se va adopta.

Cele doua metode de vot, prin corespondenta si votul electronic, asa cum au fost analizate si exprimentate in alte tari comporta avantaje si dezavantaje pe care le trecem succint in revista, ca filtre de analiza in exprimarea optiunilor de reforma a sistemului electroral din Romania.

  1. Votul prin corespondenta.
  1. Avantaje:
  • Sporirea participarii in procesul electoral, prin exprimarea votului comod, intr-un cadru familial, fara costuri de timp asociate deplasarii la cabina de vot;
  • Flexibilitatea momentului exprimarii votului, care poate fi ales de votant cat mai convenabil pentru el;
  • Util pentru persoane cu dizabilitati fizice sau cu probleme de deplasare, bolnavi, etc
  • Util persoanelor care calatoresc in ziua destinata alegerilor electorale, in afara localitatilor de resedinta (care in prezent voteaza pe liste suplimentare), permitand un mai bun control al “turismului electoral”.
  • Utilizarea codurilor de bare si cititoarele asociate acestora, pentru datele privind identitatea votantului, cu corelarea introducerii automate in baza de date unica a persoanelor cu drept de vot.
  • Elimina costurile asociate recrutarii si instruirii membrilor sectiilor de vot traditionale;
  • Reduce numarul de voluntari necesari pentru observarea respectarii procesului de vot, din partea partidelor politice si a societatii civile;
  • Inregistrarea plicurilor returnate (adrese eronate, persoane decedate, etc) conduce la actualizarea bazei de date unice a persoanelor cu drept de vot;
  • Asigura posibilitatea renumararii voturilor in caz de contestatie electorala.
  1. Dezavantaje:
  • Costul postal si retelizarea acestuia, in scopul transmiterii plicurilor electorale si a inregistrarii returnarii celor care contin voturile exprimate;
  • Imposibilitatea previzionarii participarii la vot in corelatie cu organizarea logisticii aferente in consecinta (prevederea de personal suplimentar instruit in oficiile postale electorale la capacitate maxima, indiferent de numarul de participanti la vot; dotarea oficiilor postale pentru a face fata fluxului de corespondenta ce trebuie procesat in timp foarte scurt);
  • Diminuarea consistenta a asistentei din partea personalului instruit cu privire la procesul electoral;
  • Identitatea votantului este dificil a fi dovedita;
  • Caracterul anonim si secret al votului este dificil de asigurat (plicurile ce contin voturile exprimate trebuiesc depozitate separat fata de formularele cu datele de identificare ale votantilor, pentru a nu se face legatura intre votant si votul sau exprimat);
  • Necesita existenta unui electorat majoritar alfabetizat, care poate intelege instructiunile de completare a formularelor transmise prin posta;
  • Presupune liste electorale actualizate cu domiciuliu /resedinta actuala corecta a votantilor, pentru a reduce costurile de expediere eronate;
  • Presupune riscul ca materialul electoral sa fie considerat de destinatar ca si corespondenta nesolicitata si care sa fie aruncat, alaturi de alte materiale publicitare, fara a fi deschis (junk mail);
  • Disparitia sensului de participare publica la un eveniment decizional comun;
  • Grupuri vulnerabile de votanti (detinuti in inchisori, persoanele existente in azile sau camine de batrani, etc) pot fi influentati mai usor privind exprimarea votului lor;
  • Aparitia fenomenului de votare in grup, prin influente de familie si/sau prieteni;
  • Risc de fraudare a alegerilor prin organizarea a completarii formularelor si a exprimarii votului, in intalniri de grup;
  • Procesul de votare nu va avea observatori, crescand in acest fel riscul de fraudare;
  • Va necesita o buna planificare si organizare a procesului de informare, inregistrare a votantilor, transmiterea corespondentei electorale si apoi receptionarea voturilor exprimate.

Votul prin corespondenta sporeste in mica masura participarea la vot, insa o face selectiv prin retentia votantilor fideli (http://vote.caltech.edu/sites/default/files/who_votes_by_mail.pdf ). Opinia expertilor care sustineau ca sporirea participarii la vot s-ar datora doar mobilizarii membrilor si simpatizantilor activi ai partidelor politice a fost contrazisa de rezultatele acestei cercetari. Avantajul unei perioade puse la dispozitie pentru exercitarea votului prin corespondenta, a fost util celor care, din motive obiective sau subiective, nu puteau participa la vot in ziua alegerilor. Votantii cu un nivel scazut de educatie, cei mai putin informati si dezinteresati de politica nu au devenit mai participativi la procesul electoral prin intermediul votului prin corespondenta. Votul prin corespondenta creste prezenta la vot mai mult prin incurajarea si facilitarea exercitarii dreptului de a vota, din partea cetatenilor activi in prezent, in raport cu efortul de mobilizare a cetatenilor care in mod uzual nu isi exercita acest drept constitutional. De asemenea, se mai concluzioneaza ca votul prin corespondenta nu avantajeaza in vreun fel si cu preponderenta, nici partidul aflat la Putere, nici partidul aflat in Opozitie.

Principalul motiv pentru care votul prin corespondenta nu este practicat pe scara larga si pentru care este privit cu multa suspiciune, potrivit experientelor altor tari, este faptul ca permite fraudarea intr-un procent mai ridicat, fata de sistemul de vot traditional.

  1. Votul electronic.
  1. Avantaje:
  • Usurarea procesului propru zis de votare;
  • Accesibil pentru electori (se foate efectua de acasa, de la serviciu, in locuri publice sau private, in tara si in strainatate);
  • Reprezinta o facilitate pentru grupuri specifice: militari, persoane singure cu copii sub ingrijire, pentru calatori si diaspora;
  • Cresterea exponentiala a posibilitatilor de acces la procesul electoral;
  • Posibilitatea amplasarii de chioscuri de votare,  de tip touch screen, in mall-uri, supermarket-uri, etc, cu trafic ridicat de persoane cu drept de vot;
  • Cresterea participarii la vot prin oportunitatea mutiplelor cai de acces de exercitare a acestui drept;
  • Eliminarea timpilor de asteptare la sectiile de votare;
  • Reducerea timpului si a costului asociat procesului electoral;
  • Alegatorul decide momentul exercitarii votului sau;
  • Asigura posibilitatea mobilizarii grupului de votanti intre 18-24 de ani (tinerii), marcati in general de absenteism, dar care sunt familiarizati cu tehnologia si accesul prin internet;
  • Asigura caracterul secret al votului pentru persoane cu dizabilitati vizuale si/sau auditive, care prin sistemul traditional au nevoie deinsotitor in cabina de vot;
  • Asigura egalitate in drepturi a categoriilor defavorizate, care pot vota fara a fi asistati;
  • Rezultatele procesului de votare se pot centraliza cu mai multa acuratete, fara erori ale operatorilor umani;
  • Se elimina costurile asociate personalului din sectiile de votare;
  • Se elimina costurile asociate tiparirii buletinelor de vot;
  • Se reduce numarul de buletine de vot anulate, datorate greselilor de votare;
  1. Dezavantaje:
  • Existenta riscului de securizare a procesului electoral, datorat ”virusilor”, atacuri de hackeri ce pot bloca sistemul electronic de votare sau amplasarea calculatoarelor, destinate votului, in locuri publice ce pot fi supuse deteriorarii;
  • Aparitia unor probleme tehnice de tipul caderi de tensiune, caderi de servere, conexiuni slabe la internet;
  • Diviziune digitala discriminatorie a electorilor (lipsa de egalitate de sanse intre votanti ( cei cu calculatoare conectate la internet in raport cu cei care nu au acces la tehnologia informatiei; cei care au conexiuni de banda larga, cu viteza sporita in raport cu cei care nu poseda asemena conditii; etc));
  • Facilitarea fraudei si coercitiei electorale (votul in locul altei persoane, cumpararea votului, confirmarea dificila a persoanei care voteaza). Sunt solutii de tip semnatura digitala sau parole unice individuale, insa trebuie analizata posibilitatea punerii in practica pe scara larga in Romania corelata cu nivelul costurilor asociate.
  • Cresterea costurilor de informare, marketing si publicitate asociate educarii publicului pentru utilizarea corecta a votului electronic;
  • Cost investitional semnificativ in infrastructura IT asociata procesului electoral, in actualizarea si mentenanta programelor informatice si in auditul sistemului informational utilizat;
  • Aparitia fenomenului de votare in grup, prin influente de familie si/sau prieteni;
  • Imposibilitatea renumararii voturilor in caz de contestatie electorala;
  • Dezintegrarea capitalului social, a retelelor sociale de cartier si a vietii civice asociate procesului electoral traditional, care are un caracter preponderent comunitar si mai putin individualist.

Increderea in procesul de vot electronic depinde de increderea publicului si a expertilor independenti in sistemul informatic utilizat pentru exprimarea voturilor. Pe langa incredere, acesta trebuie sa fie prietenos cu utilizatorul, sigur si verificabil de experti independenti. Principalele riscuri ale metodei de vot electronic sunt cele legate de securitatea acestuia (sistemele IT pot fi manipulate atat din interior, de catre responsabilii de administrare a procesului electoral,  cat si prin atacuri informatice din exterior), costurile investitiei in infrastructura IT necesara si a tratamentului egal al alegatorilor (este accesibil doar pentru cei care au acces la internet). Daca respecta cu precadere securitatea sistemului de votare, prin comparatie,este mai rapid si mai usor de exercitat, in raport cu votul prin corespondenta. In lipsa votului exercitat pe suport de hartie, in cazul inregistrarii de contestatii, nu se pot renumara voturile liber exprimate, pentru solutionarea acestora. Exista insa solutii ale cercetatorilor in domeniu, prin care se poate creste increderea publicului in metoda de vot, prin transparentizarea centralizatorelor in urma procesului de vot. Aplicarea acestor solutii conduce la eliminarea posibilelor fraude, iar votul exercitat sa poata fi verificat, in mod individual de fiecare votant, pastrandu-se in acelasi timp secretul acestuia (spre exemplu: https://embed-ssl.ted.com/talks/lang/ro/david_bismark_e_voting_without_fraud.html)

In prezent, la nivelul actorilor politici din Romania sunt initiate doua propuneri legislative, cate unul pe fiecare din aceste doua sisteme de vot si anume:

  1. Alianta Crestin-Liberala sustine introducerea votului prin corespondenta, argumentand ca romanii de peste granita nu isi pot exercita dreptul constitutional de vot, datorita conditiilor precare de exprimare a acestui drept (accesibil la www.advocacy.ro si www.romaniacurata.ro .
  2. Asociatia M10 a depus la Comisia Parlamentara pentru Codul Electoral, un proiect de lege privind votul electronic, pe baza unui token similar celui folosit in sistemul e-banking (accesibil la www.advocacy.ro si www.romaniacurata.ro )

Avand in vedere cele prezentate si notele bibliografice existente la www.advocacy.ro si www.romaniacurata.ro , audierea publica “votul electronic sau votul prin corespondenta?” isi propune sa identifice raspunsuri la urmatoarele intrebari:

  1. Ce sistem electoral (traditional, corespondenta, electronic, mixt) vi se pare cel mai potrivit pentru electoratul din Romania prezenta? Argumentati.
  2. Care sunt obstacolele pe care le identificati pentru sistemul de vot preferat de Dumneavoastra si cum considerati ca ar putea fi depasite? Argumentati.
  3. Ce ar trebui sa aiba in vedere Autoritatea Electorala din Romania, pentru ca sa va puteti exercita dreptul constitutional de a vota, in conditii de respect si demnitate umana?

Opiniile Dumneavoastra, transmise obligatoriu in scris (pana in data de 19 aprilie) si, optional, sustinute verbal (in data de 21 aprilie) (vezi regulamentul de organizare al audierii publice la www.advocacy.ro) vor fi examinate de Comisia de Experti a audierii publice - Dacian Cioloș, Alexandru Radu, Emil Hurezeanu, Silviu Rogobete, Corina Dragomirescu -, care va elabora o sinteza raport ce va fi prezentata public, in jurul datei de 7 mai, in cadrul unei conferinte de presa. Documentul va fi postat pe cele trei site-uri dedicate evenimentului.

Intocmit,

Academia de Advocacy

Societatea Academica din Romania

aprilie 2015

Alte documente: 
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.