Acasă

Votul electronic sau votul prin corespondență?

imaginea utilizatorului Alina MUNGIU-PIPPIDI
MUNGIU-PIPPIDI
Alina
Președinte, Societatea Academică din România
imaginea utilizatorului radu.nicosevici
NICOSEVICI
Radu
Președinte, Academia de Advocacy
imaginea utilizatorului Simona POPESCU
POPESCU
Simona
Coordonator proiect Alianța pentru o Românie Curată
imaginea utilizatorului Dacian CIOLOS
CIOLOȘ
Dacian
Fost Comisar European, fost Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
imaginea utilizatorului Alexandru RADU
RADU
Alexandru
Prof. Univ. Dr., Fac. Ştiinţe Politice, Univ. Creştină Dimitrie Cantemir, Bucureşti
imaginea utilizatorului corina.dragomirescu
DRAGOMIRESCU
Corina
Vicepresedinte, Academia de Advocacy
imaginea utilizatorului Silviu ROGOBETE
ROGOBETE
Silviu
PhD, Brunel, London UK, Conf. Univ. Universitatea de Vest Timisoara
imaginea utilizatorului Emil HUREZEANU
HUREZEANU
Emil
Scriitor si publicist
ȚÎBRIGAN Nicolae
Expert
Fundația Universitară a Mării Negre
România, , București

Votul din diaspora. Soluții și perspective

descarcă depoziția

În primul rând, la modificarea Codului  Electoral trebuie să se ia în considerare faptul că măsurile se află în strânsă corelație cu resursele financiare „limitate” ale Guvernului, iar noul Cod poate pune capăt haosului în organizarea viitoarelor alegeri parlamentare din 2016.

Astfel, pentru votul din străinătate (diaspora) se pot lua următoarele măsuri complementare, menite să înlesnească procedura de vot:

1.       Organizarea alegerilor din străinătate trebuie să devină responsabilitatea Autorității Electorale Permanente (AEP), și nu a MAE. Ministrul de Externe ar trebui să fie responsabil de asigurarea infrastructurii și a personalului necesar (chiar și prin organizarea unor voluntari);

2.      Trebuie aplicat un sistem de vot în avans (anticipat) mixt. Luând în calcul precedentul organizării alagerilor, càracterul instituțional al statului român precum și resursele financiare limitate propun ca votul în persoană să rămână prima opțiune pentru votant cu condiția ca la cererea alegătorilor stabiliți în afară să se organizeze secții de votare suplimentare anume în localitățile unde comunitatea de români este mai mare. Secțiile nu trebuie organizate numai în capitale sau orașele mari, dar și în localități mici dacă există cereri transmise AEP de către cel puțin 150-200 de persoane (cheltuielile de chirie pentru spațiu trebuiesc acoperite de Guvern prin MAE), de pe o rază geografică de 200 de km, urmând ca necesitatea acestor secții să fie verificată.

3.      Extinderea votului pentru sâmbătă dinaintea zilei votului. Astfel, se asigură un control din partea observatorilor acreditați, iar personalul din misiunile diplomatice trebuie să fie responsabil de supravegherea materialelor (depozitate peste noapte într-o încăpere din secție, aceasta urmând a fi sigiliată).

4.      Pilotarea votului prin corespondență (poștă). Fiecare secție de votare din străinătate trebuie să aibă înființat un birou sau un ofițer responsabil de votul prin corespondență. Cetățenii care intenționează să voteze anticipat vor notifica (inclusiv printr-o cerere depusă on-line) această intenție către biroul pentru votul prin corespondență, urmând a primi documentele necesare (buletinele de vot, cartea de alegător care să autentifice procedura, plicurile, instrucțiuni), pe care le vor transmite prin poștă pentru a ajunge până cel târziu în preziua votului la biroul electoral al secției de votare responsabil pentru gestionarea procedurii.

5.      Formularul declarației pe propria răspundere privind votul multiplu ar trebui înlocuit cu soluția aplicată de Republica Moldova la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, astfel încât textul declarației trebuie făcut public cu o săptămână de la data alegerilor, atât pe avizierele secțiilor de votare din străinătate, cât și pe site-urile Guvernului României, AEP, BEC, iar alegătorii să aplice, pe lângă semnătura pentru prezența la secția de vot, și semnătura că au citit textul declarației și sunt de acord cu acesta. Pentru orice eventualitate, pe masa comisiei din secțiile de votare din străinătate trebuie să se regăsească mai multe exemplare ale declarației, iar alegătorii să se familiarizeze la fața locului cu conținutul acesteia dacă nu au reușit să-l ulterior să-l citească.

!Desigur că votul electronic prin internet este cea mai avansată și cea mai facilă metodă din punct de vedere tehnologic și posibil și mai ieftină, însă aici avem de-a face cu vulnerabilități în materie de securitate (sistemul poate fi atacat), comunicare între servere (sistemul se poate bloca la un moment dat datorită serverelor aflate la distanțe mari), încredere a votantului în administrarea corectă a procesului electoral de către autorități.

!Consider că decizia înregistrării prealabile în listele permanente a alegătorilor din diaspora, cu cel puțin 6 luni înainte de data alegerilor, este cel puțin eronată, dacă nu chiar abuzivă, pornind de la faptul că aceasta presupune încălcarea dreptului de a alege a cetățenilor stabiliți în afara României. Românii din diaspora și românii de pretutindeni fiind discriminați în raport cu alegătorii din România, unde dreptul de a vota nu este condiționat de înregistrarea pe listele permanente, mai ales că în cazul diasporei avem de-a face cu distanțe mari între localitățile de reședință și secțiile de votare. O lista permanent cu cetățenii români stabiliți în străinătate se poate realiza de către Autoritatea Electorală Permanentă în baza listelor suplimentare realizate în timpul celor două turiri de scrutin. Altfel, riscăm să avem o rată și mai mică de participare la vot, nemaivorbind de populația vârstnică pentru care accesarea internetului sau deplasarea la consulat/ambasadă reprezintă un efort suplimentar.

 

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.