Acasă

Votul electronic sau votul prin corespondență?

imaginea utilizatorului Alina MUNGIU-PIPPIDI
MUNGIU-PIPPIDI
Alina
Președinte, Societatea Academică din România
imaginea utilizatorului radu.nicosevici
NICOSEVICI
Radu
Președinte, Academia de Advocacy
imaginea utilizatorului Simona POPESCU
POPESCU
Simona
Coordonator proiect Alianța pentru o Românie Curată
imaginea utilizatorului Dacian CIOLOS
CIOLOȘ
Dacian
Fost Comisar European, fost Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
imaginea utilizatorului Alexandru RADU
RADU
Alexandru
Prof. Univ. Dr., Fac. Ştiinţe Politice, Univ. Creştină Dimitrie Cantemir, Bucureşti
imaginea utilizatorului corina.dragomirescu
DRAGOMIRESCU
Corina
Vicepresedinte, Academia de Advocacy
imaginea utilizatorului Silviu ROGOBETE
ROGOBETE
Silviu
PhD, Brunel, London UK, Conf. Univ. Universitatea de Vest Timisoara
imaginea utilizatorului Emil HUREZEANU
HUREZEANU
Emil
Scriitor si publicist
CĂCIULEANU Mihaela
Președinte
ASOCIAȚIA DEMNITATE PENTRU COMUNITATE
România, , București

NU POTI FUGI DE VIITOR Sau DE LA 3 S ȘI 3 U LA 5 C

descarcă depoziția

Nu numai umorul lui Nenea Iancu este actual, ci și dilemele lui ne bântuie prezentul. Vorba e… Eu cu cine votez?, se întreabă tot cetățenul român, turmentat de rezultate de alegeri prezidențiale răsturnate peste noapte, de coduri numerice IMpersonale care apar pe listele de vot, de cozi interminabile ale electorilor români aflați în străinătate:

Eu cu cine votez: Cu votul electronic sau cu votul prin corespondență?

 

Felicit inițiatorii acestei audieri publice atât de utilă recoltării opiniilor din societatea civilă. Invitația de a participa la o asemenea acțiune nu numai că îți impune conștientizarea problemei, dar te provoacă și la aprofundarea acesteia, pentru exprimarea unui punct de avizat măcar în minimă măsură.

 

Experiența electorală recentă ne arată mai limpede ca oricând că este nevoie de o schimbare într-ale votului. Cu siguranță, dorința de îmbunătățire a modalității de vot nu ar fi existat doar de dragul schimbării și izvorăște din limitele sistemului electoral actual: votul direct la urne.

Limitele conștientizate de electorii români în ultimele tururi de scrutin sunt:  accesul dificil la urne al persoanelor greu deplasabile, imposibilitatea de a vota pentru persoanele plecate în călătorii de scurtă durată, cu precădere în străinătate, suspiciunile de fraudare a votului, incluzând aici acuzele de mită electorală sau votul unor persoane care în fapt nu există pentru că au decedat.

 

Asociația Demnitate pentru Comunitate susține introducerea sistemului de vot lectronic complementar votului direct, printr-un pilot adresat diasporei. Dar să începem cu începutul.

 

In acest moment sunt in discutie minimum 3 variante:

Votul direct la urne – practicat deja în România.

Votul electronic și

Votul prin corespondență.

Evident, nu pot fi excluse variantele mixte.

 

Oricum am merge mai departe, nu avem voie să abdicăm de la caracteristicile indispensabile ale unui vot democratic:3 U -  Universal, Unic, Ușor de verificat, și 3 S - Secret, Simplu, Securizat.

 

Simpla trecere în revistă a tuturor acestor variante, practicate în diverse state arată că toate metodele sunt funcționale, cu plusuri și cu minusuri. Deci nu discutăm acum de metode nemaivăzute ci de plusuri și minusuri. Prin analiză comparativă, evident că poți face liste cu avantaje și dezavantaje pentru fiecare în parte.

 

Aș porni de la cuvintele lui Seneca. Filozoful stoic roman avea dreptate: Chibzuinta cu privire la viitor vine din trecut. 

 

Iar trecutul deja ne arată indiscutabil că IT-ul este de ani buni sinonim cu viitorul, sau mai bine zis tehnologia informatică este un prezent cu un pas în trecut, care pregătește mai bine viitorul. 

Și de viitor nu poți fugi!

 

Dar nu susțin metoda electronică doar pentru că o consider un viitor inevitabil. Asigură cel mai bine condițiile unui vot democratic: unicitatea, universalitatea, ușurința verificării, secretul, simplitatea, securitatea.

Cei 3 U și cei 3 S.

 

Iar argumentul specific și concret care susține varianta electronică este adus de datele Institutului Național de Statistică. Din comunicatul de presă publicat în 28 noiembrie 2014 aflăm că la nivelul anului trecut:

Din totalul gospodăriilor din România mai mult de jumătate (54,4%) au acces la reţeaua de Internet acasă, e adevărat majoritatea (70,9%) dintre acestea concentrându-se în mediul urban…..

Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată Internetul a fost de 61,6%.....

Deci o bază suficient de solidă pentru pregătirea și implementarea sistemului de vot electronic.

 

Este limpede că există critici care trebuie luate în seamă, privitor la sistemul electronic de vot. Dintre ele voi enumera trei foarte legitime și importante:

 

  1. Limitarea accesului la vot pentru persoanele care nu au utilizat niciodată

calculatorul – respectiv 9,7%  dintre tinerii de 16 - 24 de ani, 16% dintre cei până la 34 de ani,  24,4% dintre adulții până la 44 de ani, 40,9 % dintre bărbații și femeile până la 54 ani, 60,9% dintre persoanele până la 64 de ani, și 82,8% dintre cei cu vârste între 65 și 74 de ani. Este de așteptat ca persoanele de peste 74 de ani să fie majoritar neobișnuite cu utilizarea tehnicilor informatice. Datele statistice referitoare la acest tronson de vârstă nici nu există.

In plus, Dintre persoanele de 16-74 ani care trăiesc în mediul rural, mai mult de jumătate nu au folosit niciodată calculatorul. Chiar şi la persoanele tinere, cu vârste cuprinse între 16 şi 34 ani, care trăiesc în localităţi rurale, ponderea celor care nu utilizează calculatorul este de 22,7%.

Pentru asigurarea dreptului la vot persoanelor care nu utilizează calculatorul, votul electronic trebuie introdus ca o completare a votului tradițional. Propunerea noastră este implementarea treptată, pilotul adresându-se electorilor celor mai afectați de limitările votului direct la urnă: diaspora. Românii plecați în strainătate fiind de regulă persoane care utilizează calculatorul pentru a comunica cu membrii familiilor rămași în țară.

  1. Introducerea sistemului electronic pentru exprimarea votului este scump.

O anunță chiar guvernanții prin ministrul Comunicațiilor, Sorin Grindeanu care anunța chiar pe 8 aprilie că ”nu există bani în buget pentru a implementa sistemul de vot electronic, deoarece nu avem un cadru legislativ”

A expedia într-o propoziție o asemenea decizie este de neacceptat. Este mai rezonabil și mai serios să faci o analiză financiară și un studiu de impact pentru variantele propuse de societatea civilă, la nivel de pilot pentru diaspora și/sau pentru întregul teritoriu al țării.

Poate metoda este scumpă, dar poate e mai scump să nu faci nimic, sau poate e mai scump să vii cu schimbări intermediare.

  1. Alte voci inclusiv dinspre zona decidenților guvernamentali, spun că o reglementare

deficitară a sistemului electronic ar putea aduce perturbaţii mai mari decât votul clasic. Insuși ministrul Comunicaților vede pericolul că ”S-ar putea să fie unii foarte interesaţi să fie doritori de achiziţionarea de carduri. Se poate ajunge la o viciere care nu e tocmai democratică. De aceea, e nevoie mai întâi de o reglementare a cadrului legal”.

Susțin reglementarea atentă și prin consultare răbdătoare cu societatea civilă. Aduc însă un argument suplimentar: achiziționarea ilegală de carduri poate fi mai mai ușor de prevenit și de depistat într-un sistem electronic bine reglementat și profesionist realizat, decât turismul electoral sau folosirea cnp-urilor decedaților.

Concluzie:

Susținem așadar un sistem mixt, prin introducerea votului electronic în primă fază pentru votanții din afara țării, după o etapă atentă și răbdătoare de elaborare a reglementărilor legale, prin consultare publică reală și numai cu consultarea unor grupuri independente de experți.

Este adevărat că pentru reușita unui demers atât de ambițios este nevoie de 5 C:

  1. Competență profesională a It-iștilor – și aici stăm bine, pentru că ne lăudăm cu o suită de specialiști.
  2. Consultare publică și 3. Critici constructive – ceea ce putem spera cu încredere prin promotorii acțiunilor civice,

Dar și,

  1. Consecvență și 5. Consens politic – ceea ce s-ar putea să fie în fapt buturuga mică în calea acestui mare car.

 

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.