Acasă

Votul electronic sau votul prin corespondență?

imaginea utilizatorului Alina MUNGIU-PIPPIDI
MUNGIU-PIPPIDI
Alina
Președinte, Societatea Academică din România
imaginea utilizatorului radu.nicosevici
NICOSEVICI
Radu
Președinte, Academia de Advocacy
imaginea utilizatorului Simona POPESCU
POPESCU
Simona
Coordonator proiect Alianța pentru o Românie Curată
imaginea utilizatorului Dacian CIOLOS
CIOLOȘ
Dacian
Fost Comisar European, fost Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
imaginea utilizatorului Alexandru RADU
RADU
Alexandru
Prof. Univ. Dr., Fac. Ştiinţe Politice, Univ. Creştină Dimitrie Cantemir, Bucureşti
imaginea utilizatorului corina.dragomirescu
DRAGOMIRESCU
Corina
Vicepresedinte, Academia de Advocacy
imaginea utilizatorului Silviu ROGOBETE
ROGOBETE
Silviu
PhD, Brunel, London UK, Conf. Univ. Universitatea de Vest Timisoara
imaginea utilizatorului Emil HUREZEANU
HUREZEANU
Emil
Scriitor si publicist
CONSTĂNCEANU Simona
Vicepreședinte Regiunea Vest
Asociația Corpul Profesionștilor în Lobby
România, Timiș, Timișoara

VOTUL ELECTRONIC pentru urmatoarele alegeri? Mai simplu decat pare!

descarcă depoziția

Desi Constituţia României garantează la Articolul 36. alineatul 1 dreptul la vot pentru toate persoanele adulte,iar statul român are datoria de a sprijini „întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării” organizarea votului în doar 294 de secţii din cadrul misiunilor diplomatice româneşti  face ca unei bune părţi din cei 15% din cetăţenii români aflaţi în afara graniţelor ţării, să le fie limitat în mod implicit dreptul la vot.

Astfel, prevederile articolului 3, al. 3 din legea electorală adoptată în 2008 care stabileşte că „cetăţenii români cu domiciliul în străinătate beneficiază de aceleaşi drepturi privind participarea la alegeri ca orice cetăţean român” rămân doar un deziderat din motivele expuse in motivatia audierii.

VOTUL ELECTRONIC: O soluţie pe termen scurt cu impact pe termen lung

În spiritul Constituţiei României, întărirea legăturilor cu românii din diaspora trebuie să reprezinte o prioritate pentru instituţiile statului român, clasa politică şi societatea civilă. Facilitarea posibilităţii de a votareprezintă unul din instrumentele cele mai facile şi mai puţin costisitoare pentru a realiza acest lucru.Suplimentarea actualului sistem de secţii de vot organizate de MAE printr-un sistem de vot prin internet ar oferi o serie de avantaje incomparabile cu orice altă opţiune:

  1. Costuri reduse de operare în comparaţie cu extinderea numărului de secţii de votare sau a votului prin poştă. Odată cu dezvoltarea iniţială a sistemului, folosirea lui la fiecare tur de scrutin necesită eforturi organizatorice reduse în ceea ce priveşte personalul, infrastructura fizică, materialele necesare pentru a vota, transmiterea şi numărarea votului.
  2. Experienţa celorlalte state poate fi folosită cu succes ca reper în alegerea metodei cele mai eficiente pentru Romania, Estonia este un exemplu foarte la indemana.
  3. Gradul înalt de securitate. Atât timp cât sistemul supus unor teste riguroase de securitate înaintea folosirii lui, şi este permanent scanat pe durata procesului, riscurile sunt aproape inexistente. De asemenea, spre deosebire de votul prin corespondenţă, procesul poate fi monitorizat în timp real de observatori din partea partidelor politice.
  4. Depistarea oricărui vot dublu. Întrucât sistemul va fi folosit în combinaţie cu registrul electronic aflat în dezvoltare, odată introdus CNP-ul în sistemul integrat, în cazul în care persoana respectivă va vota într-o altă locaţie, acest lucru va fi verificat cu uşurinţă. Pe termen mediu (2-6 ani), odată cu dezvoltarea sistemului de verificare în timp real a identităţii persoanelor prezente la vot, se va ajunge la imposibilitatea votului dublu.
  5. Creşterea gradului de participare. Votul prin internet este o modalitate de vot flexibilă, având în vedere că electoratul poate vota când doreşte, având la dispoziţie o perioadă de timp de o zi , fără a fi necesară deplasarea la secţia de vot.
  6. Votul electronic nu implică un cost suplimentar semnificativ pentru cei care deţin un computer şi au acces la internet. Votarea on-line este rapidă pentru că presupune doar câteva minute în faţa calculatorului.
  7. Accesibilitatea şi atractivitatea, în primul rând pentru populaţia tânără, considerată ca fiind dificil de mobilizat. În Estonia  de exemplu alegătorii tineri, având până în 35 ani, reprezintă peste 40% din numărul celor care au folosit internetul pentru a vota.
  8. Numărătoarea voturilor şi raportarea rezultatelor au loc în timp mai scurt decât în cazul numărării buletinelor de hârtie.
  9. Persoanele cu reşedinţă temporară în afara graniţelor ţării (cum ar fi studenţii, muncitorii sezonieri) pot vota în cazul alegerilor parlamentare pentru circumscripţia unde-şi au reşedinţa permanentă, şi nu în mod obligatoriu pentru circumscripţia 4313. În acest fel, utilitatea votului este cu mult crescută.
  10. Chiar dacă votul prin internet este o soluţie relativ nouă în comparaţie cu votul prin poştă, dezvoltările tehnologice din ultima decadă îl fac o soluţie analizată de un număr din ce în ce mai mari de ţări. De altfel, votul prin internet se foloseşte de 10 ani în 7 ţări, iar sistemul este sprijinit de Comisia Europeană .

Avantaje faţă de opţiunea creşterii numărului de secţii de votare

  1. eficient. În cazul ţărilor cu o dispersie mare a cetăţenilor români,creşterea densităţii secţiilor de votare nu ar scădea în mod sensibil investiţia de timp şi de bani necesară pentru a ajunge la secţia de votare.
  2. ieftin. În ţări precum Spania şi Italia, necesarul ar fi de peste 400 de secţii de votare în fiecare ţară. Astfel, costul pentru facilitarea votului pentru încă 1000-3000 de votanţi deschizând o secţie nouă de vot e mult mai mare decât în cazul votului prin internet unde costul adiţional e practic zero.
  3. personal mult mai redus. Legislaţia actuala cere ca un membru al corpului diplomatic sa fie prezent in fiecare secţie de votare, astfel că numărul limitat al acestora ar crea probleme semnificative în extinderea numărului secţiilor de votare.
  4. nu este afectat de legislaţia altor ţări. De exemplu, în Canada si Australia secţiile de votare pot fi organizate doar intr-o misiune diplomatică.

Avantaje faţă de votul prin poştă

  1. nu este dependent de serviciile poştale ale altor ţări, dependenţă care poate genera deficienţe în gestionarea transmiterii voturilor.
  1. poate fi folosit cu uşurinţă pentru turul II al alegerilor Prezidenţiale. În schimb organizarea votului prin poştă în numai 10 zile poate implica dificultăţi tehnice insurmontabile. Întrucât rezultatele oficiale se află în 2-3 zile din momentul finalizării procesului de votare, ar rămâne numai 10 zile pentru trimiterea plicurilor de către autorităţi, completarea lor şi trimiterea înapoi a plicurilor cu buletinele de vot.

VOTUL ELECTRONIC pentru  urmatoarele alegeri? Mai simplu decat pare!CUM?

Implementarea unui sistem de vot prin internet este relativ uşoară şi stă în capacităţile logistice ale statului român.

Iata cum:

Realizarea unei analize cost-beneficiu a diferitelor opţiuni de implementare a votului prin internet.Această analiză ar urma să constituie baza de informare pentru comisia parlamentară care va elabora textul legislativ.

Modificarea legislaţiei. Legile care reglementează alegerile pentru Parlament, Preşedinţie şi Parlamentul European trebuie modificate prin adăugarea unor secţiuni în care să se reglementeze condiţiile în baza cărora un cetăţean român cu domiciliu temporar sau permanent în altă ţară poate solicita dreptul de vot prin internet, caracteristicile generale ale platformei care va fi implementată,modalitatea de înscriere în registrul electronic special pentru acest tip de vot, modalităţile de autentificare şi primire a parolei, modalitatea de desfăşurare a votului.

Alegerea programului potrivit. AEP va organiza o licitaţie la care se pot înscrie firme sau consorţii de firme. Este de dorit ca o condiţie de înscriere la licitaţie să fie experienţa în implementarea unor astfel  de sisteme în alte ţări.

Dezvoltarea programului şi a unui registru electronic care să înglobeze cerinţele legislaţiei existente şi care să fie compatibil cu bazele de date existente.

Testarea platformei: astfel de platformă de votare trebuie să îndeplinească  criteriul rezistenţei în cazul ameninţării programelor de tip (/interzicere acces/ hacking).

Realizarea unei campanii de informare pentru cetăţenii români din afara graniţelor ţării.

Deschiderea formalităţilor de înregistrare în registrul electronic pentru românii

Dezvoltarea programului şi a unui registru electronic care să înglobeze cerinţele legislaţiei existente şicare să fie compatibil cu bazele de date existente.

 Cu două luni înaintea organizării unui scrutin se pot începe procedurile de înregistrare pentru românii cu domiciliul temporar în afara graniţelor ţării.

Expedierea materialelor necesare votului va începe cu 6-4 săptămâni înaintea datei scrutinului.Autorităţile electorale pregătesc elementele care permit identificarea votanţilor, instrucţiuni legate de autentificare şi votare, informaţii generale.

În ziua votului se realizează procesul efectiv de vot care are trei componente: autentificarea, votarea,şi transmiterea votului.

Scanare constantă a platformei de vot electronic pentru a detecta potenţiale iregularităţi sau tentative de fraudă.

Numărătoarea voturilor pentru fiecare circumscripţie se realizează în mod automat urmând ca aceste rezultate să fie însumate cu cele obţinute prin metoda clasică de votare

Concluzii:

Evoluţia procesului de migraţie din ultimele două decenii a făcut ca în momentul de faţă pentru acei 15% din cetăţenii români aflaţi în afara ţării temporar sau permanent, exercitarea dreptului la vot să fie dificilă. În urma analizelor facute de diverse organisme, organizatii, votul prin internet a reieşit drept metoda cu cel mai mare potenţial de ameliorare a situaţiei existente. Implementarea unui sistem de vot prin internet este fezabilă ţinând cont de actualele capacităţi administrative şi financiare de care beneficiază România. Implementarea unui sistem de vot prin internet presupune costuri moderate care însă se amortizează prin folosirea sistemului în cadrul a câtorva scrutine electorale.

De altfel, contribuţia cetăţenilor români cu domiciliu temporar sau permanent în străinătate la bunăstarea României justifică pe deplin implementarea unui sistem de vot care să transforme în realitate un drept garantat prin Constituţie.

Bibliografie::

  1. http://www.eucybervote.org/
  2. Sursa: www.epractice.eu
  1. http://www.ziare.com/diaspora/diaspora-romana/718-000-de-romani-sunt-inr....
  2. http://www.hotnews.ro/stiri-politic-6543311-votarea-sectiile-din-straina...
  3. oameni-care-nu-ajuns-voteze.htm.
  4. 10 miliarde de $ în 2008 conform unui raport al Băncii Mondiale.
  5. http://diasporavoteaza.org/dezbateri - la care au participat circa 260 persoane Belgia, Canada, Franta, Italia, Marea
  6. Britanie, Olanda, Republica Moldova, San Marino, Spania, SUA, Ungaria.
  7. 269 chestionare completate de români care la alegerile prezidenţiale din 2009 se aflau pe teritoriile a 26 de ţări.
  8. Studiul „Votul românilor din străinătate, votul în persoană şi proceduri alternative
  9. www.gandul.info/.../premierul-isi-critica-propriul-guv
  10. stirileprotv.ro/.../dna-cere-parchetului-general-dosarul.
  11. www.romaniatv.net/mesajul-lui-iohannis-catre-romani..

 

 

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.