Acasă

Raport: Transparența instituțiilor publice este un deziderat, iar secretomania este norma în România și Moldova

Instituţiile publice sunt principalul beneficiar al transparenţei, acolo unde ea există, este una din concluziile autorilor unei analize comparative a bunei guvernari din România și Republica Moldova, prezentate marti 29 martie, la Chisinau, in cadrul dezbaterii ”Transparența procesului decizional: legi și practici pe ambele maluri ale Prutului”.

Evenimentul a fost organizată de Asociația Presei Independente (API) din Republica Moldova, Societatea Academică din România şi Academia de Advocacy (Timişoara) în cadrul programului Podul Bunei Guvernări,  un proiect finantat prin granturile SEE 2009-2014, in cadrul Fondului ONG in Romania.

Faptul de a pune la dispoziţia altor instituţii şi a publicului larg informaţii de interes public este baza unui mecanism de luare a deciziilor în cunoştiinţă de cauză, de îmbunătăţire a politicilor publice şi de schimb de bune practici, a declarat cu acest prilej Andrei Macsut, cercetator SAR, unul din autorii analizei comparative.

“Faptul că mai puţin de o treime dintre instituţiile publice au publicat rapoarte de activitate conforme cu prevederile legale în ceea ce priveşte conţinutul arată că secretomania este în continuare norma în România şi Republica Moldova, semn că instituţiile văd transparenţa drept  o chestiune secundară, neimportantă şi, mai trist, că nici cetăţenii nu cer suficient de mult autorităţilor să ofere informaţii din oficiu”, a mai aratat Andrei Macsut.

În Republica Moldova, numai 9,9% dintre instituţiile publice monitorizate de Podul Bunei Guvernări aveau, în perioada colectării datelor, rapoarte de activitate publicate pe site sau oferite la cerere. Dintre acestea, cele mai multe (peste 90%) erau conforme cu legislaţia în ceea ce priveşte conţinutul, motivul fiind că legea solicită publicarea a destul de puţine date în mod expres.

Directorul executiv al API, Petru Macovei a prezentat, cu același prilej, rezultatele celor două analize comparative, realizate în cadrul proiectului Podul bunei guvernări, care tratează asemănările și deosebirile referitoare la accesul la informația de interes public și transparența decizională în cele două țări.

În premieră, a fost redactată o analiză a rapoartelor de activitate depuse de ministere, consilii raionale/judeţene şi primării de la momentul în care legile au intrat în vigoare atât în Republica Moldova, cât și în România, dar și a modului în care au răspuns aceste instituții solicitărilor de organizare a unor dezbateri publice potrivit legilor transparenței decizionale, în anii 2013 și 2014.

Felul în care autoritățile și instituțiile publice își prezintă activitatea reflectă modul în care acestea au cheltuit banii publici. Studiile prezentate la Chișinău au încearcat să răspundă mai multor întrebări precum:

Care sunt instituțiile statului care își păstrează secretă activitatea față de opinia publică?
Ce scriu instituțiile atunci când cred că nu le verifică nimeni?
Care sunt instituțiile care respectă recomandările legii în privința conţinutului rapoartelor de activitate?
De altfel, coordonatorul tehnic al României Curate, Radu Bușneag, a arătat ca una din tehnicile folosite de autorități pentru a eluda prevederile legii 544/2001 este invocarea abuzivă a unei alte legi, anume cea a protecției datelor cu caracter personal.

Intre tehnicile de evitare a raspunsurilor la cererile pe 544, Radu Bușneag a mai enumerat pretenția ilegitimă a autorităților ca petentul să facă “dovada unui drept sau interes legitim” atunci când solicită o informației de interes public, confundând astfel cererea pe 544 cu petiția (vezi cazul prefecturii Vaslui, http://www.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2015/04/Prefectura-Vaslui...).

Un alt exemplu de încălcare a legii 544/2001, de această dată sancționat de justiție printr-un proces recent câștigat de SAR, a fost cel al Consiliului Județean Argeș, cel care a refuzat să furnizeze numele firmelor care au furnizat acestei instituții servicii de avocatură sau consultanță juridică, invocand “secretul profesional”.

Pe de altă parte, Sorana Greucean, expert al Academiei de Advocacy, a arătat ca pentru o îmbunătățire a relației dintre societatea civila și cetățeni, pe de o parte, și decidenți, pe de altă parte, este necesar ca instituțiile publice să asigure un acces la informație mult mai facil.

Aceasta înseamnă că vizibilitatea proiectelor de hotărâre pe paginile web ale instituțiilor publice, in termenele descrise de lege, trebuie fara indoiala imbunatatita, ori că termenele prevazute de lege privind consultarea publica si dezbaterile publice trebuie respectate, pentru ca cei ce vor sa se implice sa aiba timp sa aduca recomandari pertinente, documentate si sustinute.

De asemenea, Sorana Greucean a spus că modificarile aduse proiectelor de hotarare in urma consultarilor publice trebuie sa fie de asemenea publice, cu toate versiunile, cu toate recomandarile, etc, pentru ca oricine sa poata urmari acest traseu, dar mai ales pentru a incuraja viitoare implicari prin recunoasterea importantei lor.

“Dincolo de respectarea formala a Legii Transparentei Decizionale, trebuie amintita importanta acesteia și sensul ei. Prapastia intre societatea civila si decident exista si pentru ca ambele parti nu cunosc si nu recunosc acest sens. Formalitatea cu care institutiile publice aplica aceasta lege, in masura in care o fac, dar si pasii timizi pe care ii face societatea civila in implicarea in procesul decizional sunt rezultate ale unui joc in care actorii inca nu inteleg ca buna guvernare înseamnă a <face lucrurile împreuna>”, a mai arătat Sorana Greucean.

Urmăriți mai jos dezbaterea ”Transparența procesului decizional: legi și practici pe ambele maluri ale Prutului”, ce a a avut loc, la Chișinău, în cadrul proiectului Podul Bunei Guvernări, la 29 martie:

Dezbaterea „Transparența procesului decizional: legi și practici pe ambele maluri ale Prutului”

Citiți aici cele două rapoarte pe transparența decizionala realizate în cadrul Programului Podul Bunei Guvernări:

Studiu – ancheta, privind implementarea L. 239/2008 privind transparenţa decizională a autorităţilor publice din Republica Moldova

Studiu – ancheta, privind implementarea L.52/2003, modificata in 2013 – privind transparenta decizionala a autoritatilor publice din Romania

Sursa: http://www.romaniacurata.ro/category/pdg/

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.