Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!
Acasă

Votul electronic sau votul prin corespondență?

imaginea utilizatorului Alina MUNGIU-PIPPIDI
MUNGIU-PIPPIDI
Alina
Președinte, Societatea Academică din România
imaginea utilizatorului radu.nicosevici
NICOSEVICI
Radu
Președinte, Academia de Advocacy
imaginea utilizatorului Simona POPESCU
POPESCU
Simona
Coordonator proiect Alianța pentru o Românie Curată
imaginea utilizatorului Dacian CIOLOS
CIOLOȘ
Dacian
Fost Comisar European, fost Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
imaginea utilizatorului Alexandru RADU
RADU
Alexandru
Prof. Univ. Dr., Fac. Ştiinţe Politice, Univ. Creştină Dimitrie Cantemir, Bucureşti
imaginea utilizatorului corina.dragomirescu
DRAGOMIRESCU
Corina
Vicepresedinte, Academia de Advocacy
imaginea utilizatorului Silviu ROGOBETE
ROGOBETE
Silviu
PhD, Brunel, London UK, Conf. Univ. Universitatea de Vest Timisoara
imaginea utilizatorului Emil HUREZEANU
HUREZEANU
Emil
Scriitor si publicist

SINTEZA

Urmăriți înregistrarea conferintei de presă de lansare a raportului-sinteză al audierii publice

Cadrul general al Audierii Publice.

Guvernarea cu si pentru cetateni presupune dialog si parteneriat intre alegatori si alesi, intre membrii societatii si cei chemati sa gestioneze functionarea acesteia. In democratiile consolidate, un atare parteneriat se bazeaza pe transparenta si responsabilitate. Prin transparenta, autoritatile deschid actul guvernarii catre public. Responsabilitatea cetatenilor este de a valorifica aceste oportunitati si de a se implica in elaborarea politicilor publice si a legilor, reprezentandu-si activ interesele. Prin urmare, un dialog civic, social real si eficient poate da substanta democratiei participative, atunci cand se desfasoara in imediata vecinatate a deciziei publice, care este si va ramane apanajul clasei politice.

Alegerile prezidentiale, care au avut loc in toamna anului 2014, au evidentiat limitele sistemului traditional de vot, prin prezenta masiva la urne, pentru exprimarea optiunii de vot a cetatenilor Romaniei. Amploarea nemultumirilor inregistrate, criticile abundente fata de organizarea defectuoasa a scrutinului electoral, demisiile oficialilor politici si efervescenta cetatenilor romani din diaspora, au scos la iveala nevoia ameliorarii sistemului de vot in vigoare si/sau introducerea unor modalitati alternative de exprimare a votului, care sa asigure posibilitatea exercitarii dreptului constitutional al romanilor, de a-si decide alesii, in conditii de demnitate si respect reciproc, oriunde s-ar afla.

Grupurile politice din Romania au exprimat diferite preferinte, unii au optat pentru introducerea votului prin corespondenta, in timp ce altii au considerat ca Romania este pregatita in a utiliza metoda votului electronic. Si unii si altii impreuna cu categoriile lor de sustinatori au incercat sa convinga public, ca propunerea lor faciliteaza exprimarea votului de catre cetatenii Romaniei, mult mai accesibil si cu costuri financiare de organizare mult mai reduse fata de sistemul traditional.

O sumedenie de organizatii ale societatii civile, think thank-uri si mass media au efectuat investigatii, studii si cercetari asupra modalitatilor de vot alternative aplicate in alte tari, evidentiind experientele acestora si solutiile aplicate. S-au evidentiat rapoarte legate de votul electronic, explorari asupra modalitatii votului prin delegare, discutii asupra metodelor de vot anticipat pentru cetatenii interesati ce stiu din timp ca nu isi pot exercita dreptul de a vota in ziua desemnata acestui scop, introducerea metodei de vot prin corespondenta cu precadere pentru romanii din diaspora. Sintetizarea experientelor altor tari cu privire la metodele alternative de vot, solutiile, imbunatatirile sau revenirile la situatiile anterioare, cat si descrierea acestora pe larg, pot fi accesate la www.advocacy.ro, www.sar.org.ro www.romaniacurata.ro .

Pe aceste considerente, Societatea Academica din Romania si Academia de Advocacy, in calitate de Initiatori ai audierii publice „Vot electronic sau vot prin corespondenta” a propus tuturor celor interesati sa contribuie, prin idei si solutii argumentate, la identificarea modelului celui mai potrivit de vot pentru romani, care sa le asigure acces egal si neingradit in a-si execita dreptul constitutional de a si-i alege pe cei ce le croiesc destinele publice, fie locale, nationale, internationale. De asemenea, Initiatorii au avut in vedere identificarea posibilelor obstacole ale modelelor de vot propuse, modul de depasire al acestora din perspectiva cetatenilor cu drept de vot precum si  posbile noi atributii sau intensificari de responsabilitati ale Autoritatii Electorale Permanente, astfel incat procesul electoral sa poata fi pus in practica in conditii de respect si demnitate.

Intrebarile propuse de Comisia de Initiere a Audierii Publice (Alina Pipiddi Mungiu – presedinte al Societaii Academice din Romania, Radu Nicosevici – presedinte al Academiei de Advocacy, Simona Popescu – coordonator al proiectului Alianta pentru Romania Curata), prin documentul „motivatie” al acesteia au fost:

  1. Ce sistem electoral (traditional, corespondenta, electronic, mixt) vi se pare cel mai potrivit pentru electoratul din Romania prezenta? Argumentati.
  2. Care sunt obstacolele pe care le identificati pentru sistemul de vot preferat de Dumneavoastra si cum considerati ca ar putea fi depasite? Argumentati.
  3. Ce ar trebui sa aiba in vedere Autoritatea Electorala din Romania, pentru ca sa va puteti exercita dreptul constitutional de a vota, in conditii de respect si demnitate umana?

Alaturi de documentul cadru, motivatia audierii publice si chemarea la actiune, Initiatorii au pus la dispozitia cel interesati o bibliografie publica consistenta, pe baza careia participantii si-au putut formula depozitii informate si argumentate. Detalii asupra procedurii audierii publice, a regulamentului de participare, a bibliografiei, a altor elemente organizatorice precum si a depozitiilor scrise colectate, unele din acestea fiind sustinute si verbal in cadrul evenimentului de audiere publica „vot electronic sau vot prin corespondenta” din 21.aprilie 2015, se regasesc la www.advocacy.ro, www.sar.org.ro, www.romaniacurata.ro

Toate depozitiile colectate, in scris precum si sustinerile verbale ale acestora, sunt sintetizate in prezentul raport, de Comisia de Experti a Audierii Publice selectata de Initiatori. Personalitatile care au raspuns invitatiei Initatorilor de a se implica in acest rol, sunt: Dacian CIOLOȘ - Fost Comisar European (2010-2014), Alexandru RADU - Profesor Universitar Doctor la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, Emil HUREZEANU - Analist politic, Silviu ROGOBETE - Conferențiar Universitar Doctor la Facultatea de Științe Politice,  Universitatea de Vest din Timișoara, Corina DRAGOMIRESCU - Expert Audieri Publice, Academia de Advocacy.

Concluziile prezentului raport precum si recomandarile pentru factorii de decizie sunt prezentate public, astazi, 7 mai 2015, in cadrul unei conferinte de presa. Acest rezultat va fi transmis, ulterior, tuturor participantilor, va fi postat, pentru publicul larg, pe pagina web a audierii publice (www.advocacy.ro, www.sar.org.ro, www.romaniacurata.ro ) si va fi transmis decidentilor executivi si factorilor politici, cu atributii de decizie in acest domeniu.

Constatari statistice si consideratii generale, in baza depozitiilor colectate.

Audierea publica a inregistrat un ecou atat la scara nationala cat si in comunitatile de romani din diaspora. Pana la termenul limita de depunere a opiniilor scrise, din 19.04.2015 au fost inregistrate la secretariatul tehnic al aucierii publice un numar de 127 de depozitii scrise. Un numar de 94 de depozitii inregistrate provin de la cetateni (58 depozitii), organizatii ale societatii civile (35 depozitii) si 1 depozitie de la membru de partid autosuspendat (PNL), de pe intreg teritoriul Romaniei, acoperind toate cele 8 regiuni administrative de dezvoltare. Distributia regionala a acestora este urmatoarea: Vest – 12 depozitii, Nord Vest – 18 depozitii, Centru – 20 depozitii, Nord Est – 6 depozitii, Sud Vest – 3 depozitii, Sud – 8 depozitii, Sud Est – 4 depozitii, Bucuresti/Ilfov – 23 depozitii.

Un numar de  25 de depozitii provin de la cetateni romani (12 depozitii) si organizatii ale societatii civile romanesti (13 depozitii) care se afla in afara teritoriului Romaniei. S-au colectat astfel depozitii din: Australia – 1, Canada- 2, SUA – 1, Europa –21 (Belgia – 1, Franta – 1, Germania – 5, Islanda – 1, Italia – 3, United Kingdom – 4, Olanda – 1, Spania – 2, , Suedia – 2, Ungaria – 1).

Au mai fost inregistrate un numar de 8 depozitii scrise ale romanilor care nu au dorit sa isi declare domiciliul si alte date de identificare, in afara emailui de corespondenta.

27 de participanti din cei 127 implicati la acest proces de consultare, au decis sa isi sustina opinia si verbal in cadrul evenimentului. Dintre acestia, 17 persoane au fost prezente in sala iar 10 persoane si-au transmis inregistrarile video de max 2 minute, conform regulamentului audierii publice. Toate aceste sustineri verbale alaturi de depozitiile scrise se regasesc, spre vizuualizare si audiere, pe site-ul evenimentului la www.advocacy.ro , in sectiunile depozitii scrise si depozitii verbale.

Constatarile generale ale Comisiei de Experti, in urma analizarii tuturor depozitiilor colectate (scrise si verbale), sunt urmatoarele:

  • Majoritatea depozitiilor colectate evidentiaza efortul de documentare al participantilor, atat din notele bibliografice puse la dispozitie de Initiatori cat si suport bibliografic suplimentar identificat in mod individual de unii dintre acestia. Argumentele prezentate sunt sustinute de suportul documentar, demonstrand intentia concreta a participantilor de a contribui activ pentru decantarea modelului optim de vot, potrivit tuturor romanilor, oriunde s-ar afla.
  • Depozitiile colectate demonstreaza preocuparile participantilor pentru imbunatatirea modelului actual de votare, avand ca obiectiv concret obtinerea raporturilor de respect si demnitate umana, in relatie cu autoritatile de resort, precum si ameliorarea posibilitatilor de exprimare a dreptului de vot.
  • Unele depozitii depasesc cadrul de exprimare a unei opinii cetatenesti, informate si active la viata publica. In randul acestora sunt dezvoltate metodologii, modele arhitecturale de abordat, proceduri legislative, tehnici si formule de depasire a dificultatilor identificate in aplicarea solutiilor lor. Aceste aspecte demonstreaza existenta unei expertize latente in randul societatii civile romanesti, structurate sau nu, care se suprapune peste simplul spirit civic si care ar putea fi valorificata de factorii politici, prin generarea ritmica de consultari tematice structurate.

Unele depozitii evidentiaza nemultumirea semnatarilor cu privire la exercitarea votului de catre persoane neinformate, lipsite de interes si responsabilitate civica, cu efecte deviante si nocive ale rezultatelor electorale. In acest sens, se propun fie metode de limitare a accesului la vot, fie sisteme de acreditari de educatie cetateneasca, fie campanii sistematice de informare si educatie civica a cetatenilor Romaniei, organizate de catre structuri independente politic,  in scopul atingerii unei mase critice de cetateni cat mai informate, in momentul exercitarii dreptul la vot.

  • Sunt depozitii care incearca sa cristalizeze cauzele care au condus la disfunctiile alegerilor prezidentiale din noiembrie 2014, ca baza pentru identificarea de solutii corective atat pentru sistemul actual de vot din Romania cat si pentru sustinerea unor variante alternative care poate acoperi limitele celui prezent. Toti depozantii care au efectuat aceste analize au evidentiat carenta majora care a stat si poate sta la baza disfunctiilor oricarei metode de vot va fi decisa. Aceasta este lipsa unui sistem complet de evidenta actualizata a cetatenilor romani cu drept de vot si a domiciliilor lor, indiferent unde se afla, pe teritoriul Romaniei sau in afara granitelor tarii. Se propune in acest sens, cu prioritate, operationalizarea unui Registru Unic Electoral, care sa contina domiciliile actualizate ale romanilor si  datele lor personale de identificare, baza de date care sa poata fi consultata in timp real pe perioada desfasurarii scrutilului electoral pentru a se evita astfel votul multiplu.
  • Sunt depozitii care contesta refuzul autoritatilor de a asigura accesul la urnele de votare a persoanelor care au documentele de identificare expirate (carte de identitate, pasaport). Acestia considera ca CNP-ul este valid si suficient pentru a identifica persoana respectiva, oricare ar fi situatia a documentelor de identitate (expirate sau nu in momentul respectiv). In acest context se sugereaza ca identificarea persoanei care voteaza s-ar putea face si cu alte tipuri de documente, cum ar fi carnetul de conducere sau orice legitimatie care contine CNP-ul persoanei in cauza.

Constatari ale Comisiei de Experti, raportat la raspunsurile depozantilor la intrebarile propuse in motivatia audierii publice.

Intrebare: Ce sistem electoral (traditional, corespondenta, electronic, mixt) vi se pare cel mai potrivit pentru electoratul din Romania prezenta? Argumentati.

  • Aproape toate depozitiile colectate propun un sistem mixt, compus din cel traditional (care presupune prezenta la urne in sectii de votare) si unul din cele doua formule de vot la distanta (electronic sau prin corespondenta).
  1. Participantii la acest proces doresc sa aiba propria optiune de alegere a exercitarii dreptului de vot, in functie de conjuncturile in care se afla in ziua decisa pentru votare;
  2. Se constata un echilibru intre depozitiile care propun ca varianta alternativa de vot la distanta, intre votul electronic si votul prin corespondenta, cu o usoara debalansare catre votul electronic;
  3. Se solicita ca metodele administrative de punere in practica a diverselor sisteme de vot sa fie simplificate din punct de vedere birocratic, sa fie lipsite de costuri financiare, sa nu solicite alte tipuri de resurse (timp, acreditari / autentificari, deplasari la autoritati / ambasade / consulate pentru carnete de alegator, depuneri personale de cereri sau inscrisuri asupra optiunii de vot, etc.);
  4. O buna parte din depozanti sustin elaborarea de harti ale comunitatilor de romani din diaspora, in scopul identificarii metodei optime de pus in practica pentru exercitarea votului, in contextele si necesitatile locale. Se sugereaza ca realizarea acestor harti se poate face cu sprijinul nemijlocit al cetatenilor votanti, prin infiintarea de call-centre. Operationalizarea acestora ar conduce atat la realizarea Registrului Unic Electoral cat si la centralizarea optiunilor de vot, in ariile respective, optimizandu-se in acest fel resursele alocate pentru organizarea alegerilor in diversele locatii geografice;
  5. O buna parte din depozanti solicita ca indiferent de metoda de vot propusa procesului decizional, sa se elaboreze in prealabil o arhitectura a acesteia care sa fie supusa dezbaterilor/consultarilor publice, pe o perioada de min 3 luni pana la 6 luni inaintea intrarii acestei propuneri in dezbaterea Parlamentului, in scopul amendarii/imbunatatirii acesteia de catre cetateni. In continuare, fiecare pas metodologic elaborat ulterior sa fie dezbatut public, astfel incat sa se atinga un grad ridicat de acceptiune (consens);
  6. O buna parte din depozanti propun alcatuirea de comisii mixte de expertiza (cu implicarea profesionistilor din societatea civila) pentru analizarea diferitelor variante alternative de vot. Printre autorii depozitiilor colectate se regasesc persoane cu expertiza pe sistemele de vot la distanta, cu precadere versiunea votului electronic.
  • O singura depozitie propune introducerea modelului alternativ de vot prin delegare, argumentand situatii limita care solicita aceasta forma de exercitare a dreptului de vot.
  • Printre depozitiile colectate se regasesc propuneri pentru votul electronic, care prezinta acest sistem ca fiind un factor de progres substantial in exercitarea dreptului de vot al cetatenilor romani. Se aduc argumente legate de buna infrastructura IT realizata deja in Romania, de utilizarea pe scara larga a telefoniei mobile de catre majoritatea cetatenilor Romaniei si implicit a internetului indiferent de nivelul de educatie al cetatenilor, de asigurare a dreptului de vot pentru persoanele cu dizabilitati, costuri reduse pentru votant,  de diminuare a birocratiei traditionale, de aflarea a rezultatelor in timp real, etc.
  • Se regasesc totodata depozitii care sunt radical impotriva votului electronic. Depozantii respectivi considera ca acest model este extrem de vulnerabil la frauda si manipulare, iar in prezent nu sunt suficiente tehnici si instrumente de contracare a acestor intentii. In ciuda solutiilor de securizare bancare cu care cetatenii sunt din ce in ce mai experimentati, depozantii sustin ca pentru adoptarea unui model de vot electronic depasirea vulnerabilitatilor estimate este imposibila cu tehnologia actuala. In acest sens, adauga in depozitiile lor, note bibliografice de luat in considerare spre analiza de catre expertii IT in caz de orientare spre o asemenea decizie. Depozantii care au facut astfel de afirmatii si sugestii provin dintr-un mediu profesional IT. Depozantii avertizeaza ca cei care vor detine controlul infrastructurii IT si a relatiilor virtuale de comunicare, vor avea puterea de influentare asupra alegerilor de orice nivel.
  • Sub 10% dintre depozanti sunt exclusiv sustinatori ai sistemului de vot traditional, excluzand celelalte metode alternative de vot, din motive de suspiciune, frauda, educatie civica scazuta a cetatenilor, etc. Unii dintre acestia au sugerat proceduri legislative de ameliorare a sistemului actual in vigoare, sustinand ca la o simpla analiza sumara se poate constata ca sunt usor de adoptat si pus in practica, daca exista vointa politica in favoarea cetateanului.
  • Sunt depozanti care sustin ca reforma electorala cu privire la sistemul de vot al romanilor, trebuie sa contina un model unic, oricare ar fi acesta, pentru toate tipurile de alegeri, indiferent de nivel si tinta. Acest nou model trebuie sa fie facut cunoscut romanilor din timp prin campanii de informare si de instruire a alegatorilor, astfel incat in momentul alegerilor sa fie familiarizati, sa cunoasca metodologia, sa isi cunoasca riscurile la care se expune daca intentioneaza sau accepta diverse propuneri cu tenta de frauda, sa devina responsabil din punct de vedere civic.

Intrebare: Care sunt obstacolele pe care le identificati pentru sistemul de vot preferat de Dumneavoastra si cum considerati ca ar putea fi depasite? Argumentati.

  • Majoritatea depozantilor invoca inexistenta (sau ineficienta?) Registrului Unic Electoral, actualizat cu datele de identificare si domiciului cetatenilor romani, ca principal obstacol in operationalizarea sistemelor de vot oricare ar fi adoptat. Lipsa acestuia ar conduce la organizari defectuoase ale alegerilor, la fraude de vot multiplu, la actiuni de manipulare si turism electoral, la alocarea de resurse exagerate pentru organizarea alegerilor,  la costuri nejustificat de ridicate ale alegerilor, etc. cu efect de scadere a increderii cetatenilor in actul de votare. Fara exceptie, depozantii considera ca realizarea (sau ameliorarea) acestuia reprezinta punctul de plecare pentru orice varianta de vot aleasa, cu posibilitatea de verificare prin codul numeric personal al cetatenilor cu drept de vot.
  • Majoritatea depozantilor considera ca lipsa unei harti a comunitatilor de romani cu drept de vot oriunde s-ar afla, reprezinta un obstacol in organizarea alegerilor, indiferent de modelul adoptat. Se propun solutii cu participarea cetatenilor, fie utilizand tehnci cu ajutorul internetului, fie prin infiintarea de call center-uri, etc, toate propunerile subliniind reducerea costurilor adiacente acestui demers si a birocratiei pentru cetatean.
  • Majoritatea depozantilor se tem de fraudarea alegerilor si de votul multiplu indiferent de modelul adoptat. Pentru depasirea acestei bariere, propun chei de control bazate pe CNP, pe formule electronice de securizare, pe sisteme de cod de bare, cu dubla verificare, etc. Unii dintre depozanti au sugerat chiar metodologii si pasi de urmat, care pot fi luate in considerare spre analiza de specialistii din institutiile responsabile, in momentul elaborarii unor eventuale propuneri legislative.
  • Adeptii modelului de vot electronic considera un obstacol vulnerabilitatea infrastructurii IT, desi apreciaza ca Romania poseda o infrastructura de internet foarte buna iar existenta industriei de IT este foarte bine cotata. Pentru depasirea acestui obstacol parerile sunt impartite intre depozantii cunoscatori in domeniu. Unii propun solutii de depasire a acestora, bazat pe experientele de plati electronice si sistemele de securizare bancare deja functionale, unii propun decidentilor politici arhitecturi si modele gata elaborate pe care ar fi dispusi sa le ofere autoritatilor in mod gratuit. Altii considera ca aceste vunerabilitati sunt imposibil de depasit cu tehnologiile existente in momentul de fata. Discutia ramane deschisa pe acest palier.
  • Adeptii votului electronic prevad ca obstacol posibilitatea votarii in colectiv a membrilor unei familii sau aunui grup de prieteni, in care cel putin unul dintre acestia are putere de influenta dominanta. Se exemplifica in acest sens, existenta cel putin a unei persoane care are o functie publica/politica, pe care nu doreste sa o piarda iar ceilalti membrii sunt dependenti de aceasta. Sunt propuneri de organizare de programe si actiuni de responsabilitate civica, cu efect de lunga durata insa. Se regasesc propuneri de posibilitate a anularii votului fortat, prin asigurarea posibilitati de revenire asupra votului in ziua consacrata alegerilor, ultimul vot ramanad valid pentru respectivul cetatean.
  • Adeptii votului electronic prevad ca risc dominant posibilitatea ca persoana care voteaza prin internet sa nu fie de fapt alegatorul autentic, ci o persoana care are acces la parola si datele de identificare ale acestuia. Se propun solutii de inregistrari video cu ajutorul webcam-urilor a persoanelor care isi exercita dreptul de vot si de crestere a responsabilitatii civice a cetatenilor.
  • Adeptii votului electronic prevad ca risc major aparitia unor blocaje in functionarea retelelor de internet, fie intentionat, fie prin numarul mare de accesari intr-un interval de timp. Se propun teste multiple ale infrastructurii IT inainte de intrarea in functiune a acestui sistem.
  • Adeptii votului electronic identifica un obstacol si pun in discutie nivelul de incredere pe care sa il acorde  atat platformei de vot electronic cat si catre specialistii IT care au creat-o si o vor administra. Solutiile pe care le intrevad sunt de creere a unor comisii formate din specialisti independenti (inclusiv din societatea civila) care sa supervizeze testarea, administrarea si auditarea acestei platforme.
  • Adeptii votului prin corespondenta considera ca principal obstacol, sistemul de vot in doua tururi, care prevede organizarea celui de-al doilea tur la un interval de 2 saptamani. Acest interval este insuficient pentru aplicarea metodei de vot prin corespondenta. Se propune prelungirea perioadei intre cele doua tururi la cel putin 3 saptamani.
  • Adeptii votului prin corespondenta solicita luarea in cosiderare a costurilor birocratice aferente acestui model. Atrag atentia asupra posibilelor cheltuieli ale votantilor care pot descuraja exercitarea dreptului de vot ale acestora, cum ar fi chetuieli de acte notariale, depuneri personale de cereri si inscrisuri la ambasade, consulate, ridicari  in mod personal a carnetelor de alegator, etc, pe langa cele de deplasare. Propun infiintarea de call center-uri electorale care sa le asigure cu costuri minime autentificarea si validarea optiunii de vot aleasa.
  • Adeptii votului prin corespondenta indentifica drept un dezavantaj dependenta organizarii acestui model in stricta corelare cu retele de oficii postale, care daca nu sunt perfomante pot defecta major rezultale electorale. De asemenea birocratia necesara, in caz ca nu este performanta in a gestiona o varietate de proceduri electorale, va genera disfunctionalitati majore cu efect de demobilizare a alegatorilor in a-si exercita dreptul constitutional de a vota.
  • O buna parte din depozanti considera drept obstacol lipsa de vointa politica in a decide un sistem electoral in favoarea cetatenilor. Solutia propusa de acestia este de dezvoltare de actiuni de responsabilizare civica si de implicare activa a cetateanului la decizia publica.
  • Un obstacol regasit in depozitiile colectate este lipsa posibilitatii de a invalida candidatii propusi de partidele politice pe buletinele de vot.  Se propune ca solutie introducerea pe buletinele de vot a unei posibilitati de alegere a unui „vot virtual” (blank), care, daca este ales majoritar, sa genereze reluarea organizarii alegerilor, prin propunerea de catre partide a unor noi candidati.

 

Intrebare: Ce ar trebui sa aiba in vedere Autoritatea Electorala Permanenta din Romania, pentru ca sa va puteti exercita dreptul constitutional de a vota, in conditii de respect si demnitate umana?

In depozitiile colectate sunt evidentiate urmatoarele aspecte, ce pot intra in atributiile si responsabilitatile AEP:

  • Realizarea cu prioritate a unui sistem de evidenta a romanilor cu drept de vot, actualizat si securizat;
  • Realizarea cu prioritate a hartilor comunitatilor de romani, cu precadere din diaspora si care sa fie postate public;
  • Asigurarea exercitarii dreptului de vot pentru toti romanii, indiferent de localizarea geografica a acestora si/sau posibile dizabilitati;
  • Asigurarea transparentei AEP, astfel incat cetateanul cu drept de vot sa aiba acces facil la informatii despre optiunile sale de exercitare a votului, proceduri si indatoriri de indeplinit in acest scop;
  • Crearea si realizarea posibilitatii de verificare a unicitatii votului acordat, de catre cetateanul interesat, la cererea acestuia, pe o perioada de min 5 ani, in prezenta unui functionar AEP;
  • Asumarea si realizarea unei singure institutii responsabile in coordonarea organizarii alegerilor indiferent de sistemuld e vot adoptat;
  • Asigurarea organizarii alegerilor in favoarea cetateanului, prin simplificarea procedurilor de autentificare a cetateanului si a exercitarii dreptului sau de a vota;
  • Depolitizarea AEP si organizarea acesteia ca structura independenta de factorul politic;
  • Asigurarea de retelizare a responsabilitatilor AEP la nivel local, prin infiintarea de agentii pentru informarea cetatenilor asupra procedurilor de vot si informatii adiacente acestora. Infiintarea de call center-uri in acelasi scop;
  • Relaxarea procedurii de declarare a adresei de resedinta;
  • Realizarea de proceduri de sanctionare a fraudelor, a votul multiplu, etc si infiintarea unui corp cu atributii de aplicare a acestora, denumit in depozitii „politia sistemului de vot”;
  • Asigurarea unui sistem judiciar pentru realizarea, delegarea dreptului de veto, limitat in raza unei circumscriptii electorale;
  • Necesitatea responsabilizarii atat a organizatorului de alegeri cat si a alegatorului asupra actului de votare intr-o democratie participativa.

Concluziile Comisiei de Experti a Audierii Publice.

In urma analizarii depozitiilor colectate membrii Comisiei de Experti extrag urmatoarele concluzii:

  1. Majoritatea depozantilor sustin realizarea  unui model de exercitare a dreptului constitutional de a vota care sa le asigure optarea pentru o versiune de vot securizata, confortabila, necostisitoare, debirocratizata si care sa ii garanteze unicitatea alegerii personale. In acest sens se sugereaza  imbunatatirea sistemului de vot actual, cu modele de vot la distanta, fie de tip electronic fie prin corespondenta;
  2. Se constata un echilibru intre depozitiile care prefera ca alternativa, votul electronic sau votul prin corespondenta, cu o usoara debalasare in favoarea votului electronic;
  3. Majoritatea depozitiilor dovedesc interes asupra subiectului si studiu bibliografic atat prin adaugarea de note bibbliografice la cele deja puse la dispozitie de Comisia de Initiere cat si prin argumentarea pozitiilor pe care le sustin;
  4. Argumentarea depozitiilor colectate evidentiaza existenta unei experize latente consistenta in randul participantilor la acest proces de consultare publica, atat din perspectiva profesionala din domeniul IT (pro si contra votului electronic) cat si din perspectiva intelegeri procesului complex de organizare a alegerilor de orice tip;
  5. Una din prioritatile principale ale Autoritatii Electorale Permanente este realizarea Registrului Unic al Electorilor, actualizat permanet si verificarea pe baza de CNP. Participantii propun implicarea cetatenilor cu drept de vot la realizarea acesteia, insa cu costuri birocratice si adiacente acestora, minime pentru ei;
  6.  O alta prioritate a Autoritatii Electorale Permanente ar trebui sa fie realizarea unei harti a comunitatilor de romani cu drept de vot oriunde s-ar afla si postarea publica a acesteia pentru a avea optiunea de identificarea individuala a fiecarui votant;
  7. Se solicita transparentizarea, depolitizarea si responsabilizarea Autoritatii Electorale Permanente, astfel incat cetatenii cu drept de vot sa castige increderea in autenticitatea rezultatelor electorale, ca optiune a lor;
  8. Se solicita organizarea de centre locale ale Autoritatii Electorale Permanente la nivel local pentru asigurarea informarii cetatenilor cu privire la optiunile vot pe care le pot avea, procedurile pe care trebuie sa le indeplineasca si instruirea necesara, daca va fi cazul. Se propun alternativ infiintarea de call center-uri in acelasi scop;
  9. Se solicita accesul la exercitarea votului, prin orice documente valide care evidentiaza CNP, precum si luarea in considerare a cartilor de identitate sau pasapoarte, chiar daca acestea sunt expirate, de putina vreme;
  10. Eventualele metode alternative de vot la distanta trebuie sa aiba in vedere, solutii cu costuri minime pentru cetatenii cu drept de vot, mai ales a celor care au domiciliul in afara granitelor Romaniei;
  11. In functie de predilectia initatorilor de propuneri legislative catre un model mixt sau un model alternativ la distanta, se solicita realizarea unei arhitecturi initiale a respectivei optiuni, care sa fie supusa dezbaterilor publice cu cetatenii, pe o perioada de min 3 luni pana la maxim 6 luni;
  12. Pentru castigarea increderii in reforma electorala cu privire la imbunatirea sistemului de exercitare a votului, participantii solicita infiintarea unei comisii mixte de expertiza care sa includa si profesionsiti din societatea civila. Printre depozantii la audierea publica se regasesc specialisti IT pregatiti sa propuna arhitecturi, sa dezbata posibila realizare a modelului de vot electronic, pro si contra din perspectiva vulnerabilitatilor sale. Se regasesc totodata persoane care au castigat expertiza in modelul de vot prin coprespondenta si in  dezvoltarea de proceduri de imbunatatire a modelul de vot traditional, resurse ce pot fi utilizate de legiuitori;
  13. Se evidentiaza pregnant necesitatea realizarii de campanii de informare pentru cetateni, asupra optiunilor de vot pe care le pot avea, a procedurilor pe care le au de indeplinit si detalierea riscurilor pe care le pot inregistra pentru un act de fraudare a alegerilor, a votului multiplu, etc.;
  14. Se subliniaza necesitarea aplicarii tehnicilor de crestere a simtului civic, de educatie civica,  de responsabilizare a cetateanului in a fi informat suficient in momentul exercitari dreptului la vot;
  15. Se solicita elaborarea de proceduri de sanctionare directa, rapida si imediata a celor care incalca procedurile de vot, fraudeaza, voteaza multiplu, etc in defavoarea respectului si demnitatii umane.

Recomandarile Comisiei de Experti catre factorii de decizie.

In urma concluziilor extrase din analiza depozitiilor colectate, membrii Comisiei de Experti recomanda urmatoarele:

  1. Realizarea unei metodologii simple, suple si necostisitoare de implicare a cetatenilor pentru elaborarea Registrului Unic al Electorilor, ca prioritate imediata in coordonarea AEP;
  2. Realizarea unei metodologii simple, suple si necostisitoare de implicare a cetatenilor pentru elaborarea hartii comunitatilor de romani, oriunde s-ar afla, cu posibilitati de actualizare on line, la cererea cetatenilor, ca prioritate necesara in coordonarea AEP;
  3. Indentificarea pe cat posibil, a unui model unic de sistem de vot, indiferent de tipul de alegeri necesar pentru sistemul decizional din Romania. Consultarea publica cu partile intersate, inclusiv cetatenii romani oriunde s-ar afla, in faza de proiect a acestuia, cu asigurarea unui timp rezonabil pentru acest proces si a rezultatelor obtinute in urma acestuia;
  4. Avand in vedere ca pana in prezent nu s-a decantat, intr-o acceptiune majoritara, un model concret de imbunatatire a sistemului de vot actual,  se recomanda transparentizarea, prin mediatizare si postare pe site-ul propriu, a rezultatelor de documentare / cercetare (studii, analize de impact, analize cost – beneficu), care vor sta la baza modelului de vot al autoritatii initatoare de modificari legislative in domeniu;
  5. Avand in vedere ca majoritatea depozantilor sustin pe de-o parte, existenta sistemului de vot traditional in orice imbunatatire legislativa a sistemului de votare cu modele alternative la distanta, iar pe de alta parte poarta dezbateri consistente pe marginea riscurilor estimate ale modelulului de vot electronic, se recomanda ameliorarea sistemului de vot prezent cu introducerea sectiunii de vot prin corespondenta, ca o solutie realista si fezabila in etapa imediat urmatoare pe care o traverseaza Romania;
  6. Crearea unei comisii mixte de expertiza, deschisa profesionistilor din societatea civila care doresc sa contribuie si implicarea mediului academic de resort, pentru proiectarea unei arhitecturi viabile a modelului de vot predilect rezultat din studii/documentari, etc. Supunerea rezultatului obtinut, consultarilor publice a partilor interesate si a cetatenilor, pe o perioada de min 3 luni;
  7.  Implicarea cetatenilor si structurilor organizate ale societatii civile, care si-au demonstrat expertiza si preocuparea in domeniu, ca resurse utile in procesul de imbunatatire a sistemului de vot actual;
  8. Supunerea consultarii publice largi, a fiecarul pas metodologic, in vederea atingerii unui grad ridicat de acceptiune a acestuia,  a informarii cetatenilor asupra noilor proceduri de aplicare si a responsabilitatilor ce le revin;
  9. Indiferent de modelul de vot ce se va adopta, se recomanda factorilor decidenti  sa identifice si sa puna in practica metodele care ofera optiuni alternative, comode, putin costisitoare si care ofera respect si demnitate umana pentru cetateanul roman cu drept de vot,  oriunde s-ar afla.

 

Comisia de Experți

Dacian CIOLOȘ - Fost Comisar European (2010-2014)

Alexandru RADU - Profesor Universitar Doctor la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti

Emil HUREZEANU- Analist politic

Silviu ROGOBETE - Conferențiar Universitar Doctor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea de Vest din Timișoara

Corina DRAGOMIRESCU - Expert Audieri Publice, Academia de Advocacy

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.